Speranţă

Capitolul 7

Să fii bucuros pentru razele care iţi scaldă trăsăturile fetei atunci când te trezești,să fii bucuros de soare,de animalele care se joacă in parc și de persoanele care iţi sunt alături necondiţionat,dar și de cei care iţi vor răul.Eu de ce anume să fiu bucuroasă? Aaa da...e ora 5:30 dimineaţa iar eu mă uit la prietena mea cea mai bună cum doarme linistită,ea este singura pentru care vreau să ii mulţumesc lui Dumnezeu.Poate că par rea că nu sunt bucuroasă de părinţi insă așa am fost crescută.Da,imi iubesc mama insă ea a fost cea care m-a invăţat să urăsc,ea a sădit acest sentiment in inima mea pentru că asta simte pentru mine,iar tatăl meu a sădit singurătatea.Nu mi-am dat seama când a trecut o oră,alarma a sunat,iar Vanessa era deja trează.

-Bună dimineaţa!imi spune ea somnoroasă

-Bună dimineaţa!și ii inapoiez zâmbetul

-Aseară ai primit un mesaj dar deja adormiseși ,și nu am vrut să te trezesc.

-E okay,mai bine că nu m-ai trezit,o să il citesc acum.

-Atunci eu mă duc la baie.

Când a plecat Vane eu am luat telefonul de pe noptieră,mesajul era de la un Mark și scria:"Știu că este târziu,insă abia acum mi-am făcut curaj să iţi scriu.Da,probabil râzi,eu băiatul direct mi-am făcut curaj,nu știam cum te simţi după cele intâmplate cu James și nu vroiam să te deranjez.Insă vroiam să te intreb dacă ai dori să mergi cu mine la o a 2 a intâlnire,probabil in acest moment dormi,așa că răspunsul știu că o să vină mâine.Vise la fel de superbe ca și tine iţi doresc!"

Am rămas uimită,vrea o a 2 a intâlnire,ceva nu este bine.Nimeni nu s-a indrăgostit de mine până acum,toţi m-au vrut doar pentru corpul meu perfect,insă el...simt că el este diferit.In timpul in care mă gândeam dacă să accept sau nu Vanessa vine deja imbrăcată.

-Te poţi duce,eii bine,de la cine era mesajul?

-O să mă duc acum,era de la Mark,vrea o altă intâlnire.

-Mel,să nu scapi din mâini băiatul ăsta,are gânduri serioase,nu e ca și James.

-Niciodată nu i-am comparat stai liniștită.

-Ai ceva de "mic-dejuneală"?și incepe să râdă

-Da,du-te in bucătărie și servește-te cu tot ce vrei.Eu mă duc la baie.

-Okay,și vezi poate nu accepţi invitaţia.

După ce mi-am făcut rutina de dimineaţă am plecat impreună cu Vane la școală.Ajunse acolo ne-am indreptat către banca noastră,ambii băieţi erau astăzi la școală,James având un zâmbet jucăuș,iar Mark un zâmbet frumos,copilăresc,probabil in speranţa că ii voi accepta invitaţia.Așa că in pauza mare l-am tras intr-un colţ ca să nu audă nimeni.

-Heey am primit mesajul tău aseară,insă eram deja adormită la ora aceea.

-Aaa mă gândeam eu,scuze dar abia atunci mi-am făcut tupeu să apăs pe Send.Te-ai hotărât.

-Da,iţi accept invitaţia.Unde ai plănuit să mergem?

-La resturntul vis a vis de de parcul central la 19:30.E okay?

-Desigur,ne vedem atunci.Pa

Când am ieșit de la școală am sunato pe Simone dacă poate să facă in seara asta in locul meu.M-am bucurat că a acceptat,iar eu trebuia să fac o dimineaţă in locul ei.Am ajuns acasă,m-am schimbatde uniformă,am luat restul de banii pe care mii i-a dat Angus pentru a-mi lua o rochie și o pereche de pantofi,deoarece eu nu am decât blugi strâmţi și tricouri.

Am colindat aproape tot orașul după rochia perfectă,ce pot să spun,nu sunt eu cea mai drăguţă și sensibilă fată,dar asta nu inseamnă că nu am nevoie de căldură in viaţa mea.

După o mulţime de căutări am găsit rochia perfectă,roșie,simplă.Am probato și era perfectă,nu arătam nici ca un sac de cartofi dar nici ca o centuristă,eram puţin mai scurtă de genunchi.In același magazin am găsit o pereche de tocuri negre.Căutările mele au avut un succes maxim.

In drun spre casă am sunato pe Vanessa să o rog să vină să ma ajute cu părul.Până la sosirea ei eu am făcut un duș fierbinte imaginându-mi ce intâlnire perfectă voi avea.Am ieșit,mi-am uscat părul și văd un cap blond intrând pe ușa camerei mele.

-Heey am venit.

-Ce mă bucur,știi că nu mă pricep,mă plâng eu.

-Bine că am venit cu trusa mea de machiaj.

-Dar nu vreau.

-Okay,atunci iţi fac codiţe și te dau doar cu luciu.E bine?

-Da.

-Ce rochie ţi-ai luat.

M-am imbrăcat cu ea și tot ce a reușit Vane să spună a fost WOW.Iar după ce m-a machiat chiar a rămas mască.

Am plecat pe jos deorece era incă devreme.Incă nu se inserase dar am luato pe o stradă lăturalnică.Niciodată nu mi-a fost frică insă acum simţeam cum mă sufoc incet incet.

-Măi măi,singurică pe străduţa asta,imbrăcată astfel.vocea lui James mă ingheţase in loc.

-Nu cred că este treaba ta.și am vrut să plec insă m-a prins de mână

-Unde te grăbești așa frumuseţe?și mă lipește cu spatele de pieptul lui lucrat

Incerc din răsputeri să mă zbat,insă nu reușesc,este prea puternic.

-Dacă te mai zbaţi mult o să imi trezești prietenul.o spune râzând in timp ce mână lui se plimba pe pântecul meu și ajungea tot mai jos.

-Dă-mi drumul! chiar nu vreau să fiu violată acum,când toate mergeau bine,dar nu puteam face nimic...

-Te vreau.imi șoptește cald la ureche și imi ridică rochia.Nu știu cum dar acum nu mai eram speriată,eram nervoasă.

-Am spus să mă lași in pace,nu o să mă ai niciodată,nici cu toate intervenţiile tăticului tău,pentru că eu nu sunt una din fetiţele lui,iar tu nu ești și nu vei fi vreodată bărbat adevărat!in acel moment m-a intors cu faţa cătrel el,dar a avut grijă să mi-o sucească.Niciodată nu am fost bătută,mama chiar dacă scuipa vorbe acide,era singurul lucru pe care il făcea.A fost prima palmă luată vreodată.

-Ia hai cu mine ca să vezi dacă sunt sau nu bărbat.

-Nu vei niciodată unul adevărat dacă dai intr-o femeie!i-am scuipat și am incercat din nou,insă el a inceput să mă târâie spre mașina lui,care se afla la câţiva metri distanţă.Am incercat să ţip dar mi-a acoperit gura cu o mână,iar cu cealaltă imi ţinea mâinile să nu il lovesc.

M-am zbătut din toate puterile,și până la urmă,l-am mușcat,astfel eliberându-mi gura,insă nu am strigat după ajutor,ci:

-Jegule,sper să arzi in Iad,mai ales pentru ce i-ai făcut Vanessei.in acel moment m-am trezit cu o palmă pe celălalt obraz care m-a dezechilibrat și in final am căzut.Chiar dacă eram foarte nervoasă,știam că dacă voi continua cu insultele și gura mea idioată,și că din noaptea asta viaţa mea se va schimba.Insă:

-Dacã o mai atingi odată iţi jur că in 2 minute nu o să mai știi cum te cheamă!

-Ooo curajosul meu coleg de bancă,nu ai vrea să ne lași să ne terminăm treaba aici,sau in seara asta trebuia să iti presteze?

Iar in acel moment m-am ridicat cu ultimii nervi i-am dat o palmă de toată frumuseţea,iar in spatele meu un pumn in maxilar de la Mark.A măturat drumul cu trupul lui jegos...insă nu leșinase,s-a ridicat și i-a inapoiat pumnul lui Mark,la al 2 lea m-am băgat intre ei,dar m-am ales eu cu un pumn in burtă care m-a lăsat pe jos.Am inceput să scuip sânge,James s-a speriat și a plecat imediat,credeam că și Mark va pleca,toţi pleacă din viaţa mea,m-am obișnuit.

-Trebuie să mergem la un spital!

-N-n-nuu, mă simt bine.și am incercat să mă ridic dar am luat poziţia de dinainte.Inainte să leșin imi aduc tot ce a am spus a fost:Cu ce am greșit?

Heey ,ce mai faceti.Probabil vă gândiţi că acest capitol nu are logică dar o să vedeţi ceva sentimental(am impresia că am inceput să dramatizez) Sper să vă placă.Pupici :*