4.Carter și Drake: focul fulgerând

72 8 9
                                    

Carter

Cele două bile se ciocnesc și explodează, dar eu si Drake n-am pățit nimic, din fericire.

Mă uit în spate către cel/cea ce a lansat bila roz.

E o fată frumoasă cu păr roz și cu ochi verzi, dar nu am apucat sa văd si alte detalii pentru că o alta bila de foc este aruncată de creatură.

Fata strigă:

-Fugiți!

Nici nu stăm pe gânduri: fugim cât mai departe de locul ăla.

In timp ce alergam:

-Ce a fost asta? întreb eu.

-Aparent, era un monstru care aruncă foc.

-Mersi ca m-ai luminat, mister Evident!

-Și acum? Ce facem?

-Nu știu. Hai să mergem sa bem o cafeluță, știind ca monștrii apar de după colț si aruncă bile de foc in tine.

Mai bine nu vorbeam.

Alt monstru apare de nicăieri.

De data asta nu mai aruncă o bila de foc in noi, acum scuipă un bolovan in noi, dar reușim sa-l evităm.

-Drake!

-Da.

-Cred ca are piatră la rinichi... Te-ai prins? Piatra? Nu? Nimic?... Bine.

-Fix de Glume îmi arde acum, sa știi!

Drake

Văd ca monstrul nu se lasă cu una- cu două, căci mai scuipă un bolovan in noi, mai exact în mine, dar eu nu eram atent.

-Drake, ferește-te! zice Carter și mă împinge din calea bolovanului.

-Aș fi putut și singur! îl mint eu.

-Lasă asta acum! Zic să ne despărțim ca sa-l derutăm.

-OK!

Zis și făcut!

Alerg, alerg, si iar alerg, până când îmi fac curaj si îmi întorc privirea.

Nu mai cad monstrul. Cred ca s-a dus după Carter.

Ce să fac?

Să ma duc să-l ajut si sa fim amândoi in pericol?

Sau sa plec, să nu-mi pese de Carter si sa fiu in siguranță?

Nu apuc să mă decid pentru că fabrica de monștrii s-a gândit că nu a trimis destui după noi, așa că...

Bau! Încă unul!

Observ un ganguleț îngust printre două blocuri.

O zbughesc pe-acolo!

Sper să fie atât de gras încât sa nu încapă prin el.

Ha! Am avut dreptate. Era blocat! Nu putea să ajungă la mine.

Ups...! Sau putea?

A făcut un salt imens peste blocurile ce formau gangul si a ajuns fix in spatele meu.

Nu mai am pe unde să merg. Sunt ziduri peste tot, mai puțin in față, acolo erau gratii.

Oare aș putea să le dărâm? Practic e imposibil, dar nu am ce altceva să fac.

Monstrul își ridică gheara pentru a-și lua avânt să mă lovească.

Fiind mare, am reușit sa fug printre picioarele lui. Apoi, iau avânt si fug cu viteză mare către gratii. Ori că sfârșesc lovit de monstru, ori lovit de gratiile de metal, tot sfârșit e.

HarpiusUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum