RĂPITĂ...

14 1 0
                                    

~Peste o lună~

~ DIN PERSPECTIVA ELLEI ~

Acum eu și Sean eram mai îndrăgostiți ca niciodată. Aveam deja o lună de când eram împreună și toți erau geloși pe iubirea noastră.

Într-o zi mă duc la școală fără Nicole și fără Sean. Pe hol mă întâmpină Antonio.

-Măi,măi,măi... Pe cine avem noi aici?mă întreabă apropiindu-se de mine și frecându-și mâinile diabolic în semn că îmi va face sigur ceva rău.

-Ămm... Trebuie să plec.spun încercând să mă îndepărtez, dar nu reușesc căci mă prinde de încheietură și mă trage mai aproape de el.

-Nu pleci nicăieri! Tu vii cu mine!îmi spuse trăgându-mă de mână și târându-mă până afară. Eu țipam din răsputeri să îmi dea drumul însă era în zadar. La un moment dat ajungem în spatele școlii acolo unde se afla o mașină neagră lângă care era o matahală îmbrăcată în negru stând sprijinită de mașină fumând de zor. Când îl vede pe Antonio acesta aruncă imediat țigara și îl întreabă:

-Ce a durat atât?

-Nu mai pune atâtea întrebări! Leag-o bine peste tot și du-o la depozit! spune Antonio împingându-mă către matahală

-Păi, tu nu vii?îl întreabă matahala băgându-mă în mașină cu forța

-Nu vreau să dau de bănuit. Nu vreau să fiu implicat în asta. Știi că asta vor crede la început că eu sunt cel rău și că le fac pe toate... Plus, vreau să văd cum reacționează iubițelul ăsteia.spune râzând uitându-se la mine cu o privire perversă care mă înfricoșa.

Antonio pleacă, matahala mă leagă bine după cum i-a spus stăpânul lui, și pornim. Peste ceva timp mașina se oprește. Matahala mă ia pe brațe și mă duce într-o încăpere mare, întunecată și rece, dându-mi scotch-ul de la gură jos, dar în continoare fiind legată de un scaun de mâini și de picioare.

-Ce vrei de la mine?îl întreb printre lacrimi pe acel om

-Eu nu vreau nimic de la tine, scunpo!îmi spuse pe un ton nepăsător

-Atunci de ce m-ai adus aici?țip cât pot de tare

-Tonul mai mic, fetițo! Eu nu am nimic cu tine! Antonio are ce are...

Spunându-mi asta pleacă din încăpere lăsându-mă plângând

~PERSPECTIVA LUI SEAN~

Ajung la școală fără iubita mea și mă îndrept spre clasă căutând-o.

Nu o găsesc pe nicăieri dar o zăresc pe Nicole în clasă așa că o întreb pe ea:

-Hei, Nicole... Nu ai văzut-o pe Ella?

-Nu... Azi dimineață a plecat singură și de atunci nu am mai văzut-o.

-Nu este în felul ei să plece singură de acasă. Oare ce s-o fi întamplat?mă întreb gândindu-mă la Ella

-Nu știu... Dar orice ar fi sper să fie totul bine.îmi spuse Nicole făcându-mi semn să mă așez

-Și eu...spun punându-mă în bancă

După terminarea orelor mă îndrept spre casă gândindu-mă că azi nu am văzut-o deloc pe Ella și că ar fi putut păți ceva rău. Mă gândeam la ea, îmi era dor de ea, foarte dor...

Am ajuns acasă și am sunat-o pe Nicole să o întreb de Ella, dacă a văzut-o, cum e, dacă e bine, însă aceasta îmi răspunse negativ:"ELLA ESTE DE NEGĂSIT!". Auzind acestea închid telefonul nervos și încep să plâng. Da plângeam. Plângeam pentru că nu auzisem nimic de fata pe care o iubesc cel mai mult pe lumea asta. Într-un final m-am pus să dorm dar nu am reușit.

~PERSPECTIVA ELLEI~

Am stat închisă acolo până seara când a venit Antonio nervos, cu o geantă mare în mână.

-Bun! Astăzi ne jucăm puțin. Dar eu decid ce joc jucăm, spuse pe un ton diabolic scoțând un bici din geantă.

Eu eram legată la gură, deci nu îi puteam spune nimic, pentru că dacă puteam îi ziceam eu vreo două...

-Deci, ești cu Sean... S-a culcat până acum cu tine?mă întreabă apropiindu-se de mine

-Mhm!!! Îi spun eu încercând să-i spun defapt să nu se bage în viața mea alături de Sean

-A! Greșeala mea... Nu poți vorbi...spune scoțându-mi scotch-ul de la gură trăgând puternic de el astfel eu țipând.

-Aaau!țip la care el se înfurie și mă întreabă:

-A! Te doare? Îmi pare rău!spuse pe un ton ironic făcând bot de cățeluș

-Ce vrei de la mine, Antonio? Te rog dă-mi drumul!

-De la tine? Ce vreau de la tine? Nu vreau nimic! Tu nu poți să-mi oferi mie nimic.spune mângâindu-mă pe fese încercând să ajungă la intimitatea mea.

-Lasă-mă!tip la el smucindu-mă încercând să îl fac să înceteze.

-I-ai oferit destule lui Sean... Sau nu i-ai oferit?spune oprindu-se din a mă mângâia și se uită cu o privire perversă la mine apoi la sânii mei, apoi la intimitatea mea, apoi mă studiază preț de câteva secunde după care îl opresc enervată:

-Termină!

-Ce să termin? Să te termin? Mai târziu scumpo!Mai întâi răspunde-mi la întrebare! Ai făcut ceva cu Sean până acum? Sunt sigur că nu, dar am nevoie și de confirmarea ta.îmi spuse uitându-se la mine din cap până în picioare

-Nu că ar fi treaba ta!îi spun încercând să schimb subiectul și să îl fac să nu se mai gândească la asta ca sa nu pățesc ceva rău

-Dacă nu vrei să îmi spui oricum voi afla și singur mai târziu dar e mai bine să îmi zici tu ca să te iau mai încet sau mai tare, cum vrei...

-Nu te băga în viața mea!îi spun sigură pe mine dar apoi regretând ce am spus deoarece Antonio își înfige mâinile în părul meu și începe să țipe la mine:

-Mă fetițo! Nu îmi spui tu mie ce să fac și ce să nu, da? Nu suport să mi se spună ce să fac! Tu de azi înainte ești a mea și nu ai ce să faci în privința asta, clar? Nimeni nu te poate salva din ghearele mele! ...

You and IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum