Sânge și Pedeapsă

Minciuni

Nu eram sigura la ceea ce s-a întâmplat eram șocată, dar stiam un lucru,trebuia sa-i spun lui Peter despre  asta si sa anunt politia .Nu stiam daca se vor intoarce dinnou,si daca o faceau trebuia sa fiu pregătita pentru orice. Mama era la kilometri depărtare, de asemenea și tatăl lui Peter. Voiam sa scap de gândul acesta. L-am sunat pe Peter, și venise la mine. Rose după atac, plecase, ai mă lasă singura, iar bunica încă nu venise acasă.
-Hey, ce se intampla? Spuse Peter
-Hey..
Am inceput sa i povestesc atacul, și tot ce s-a întâmplat.
-O doamne, următorul sunt eu probabil..
-Da, și ar să luăm masuri.
-Sora ta? Întrebase Peter
-Dumnezeule, dacă aude ce s-a întâmplat și ca am ascuns ce scria în scrisoare ne omoară pe amândoi..
-Sun-o sa vina acasă.
-e agent FBI.. Nu știu când poate ajunge acasă...
-Încearcă-ți norocul.
Am sunat-o pe Evelina, i-am explicat cum sta treaba, și răspunsul ei a fost destul de puțin așteptat. Venea acasă în aceasta după masă.
- Acum ca am rezolvat cu asta... Vrei sa mâncăm ceva? Spusem eu.
-De fapt, eu trebuie să plec, mă văd cu Kevin.
-Înțeleg.
Ne-am îmbrățișat, apoi a plecat.
Mi-am făcut singura să mănânc, apoi am sunat-o Pe Rose să vad dacă vine înapoi la mine dar îmi dăduse ocupat.
A ajuns bunica acasă, dar nu i am povestit ce s - a întâmplat, am făcut un duș, apoi m-am întins în pat.
Mi-am pus niște muzica, și scriam în jurnalul meu.
A doua zi sora mea ajunse acasă, speriata, bunica s-a supărat ca nu i am spus ce s a întâmplat, asa ca i am explicat exact cum s-a întâmplat.
Am sunat la poliție și ne-am văzut apoi de viata.
L-am sunat pe Peter, dar era ocupat și nu ne puteam vedea, așa că am stat toată ziua în camera mea.
L-am sunat pe Kevin ca să vina la mine.
-Bună.
-Hey. Spusem eu.
Am discutat câteva lucruri apoi l-am întrebat de Peter.
-Ieri te-ai văzut cu Peter nu?
-Scuze, dar nu... De ce?
Am stat câteva minute pe gânduri apoi i am răspuns :
-A spus că va vedeți.
-Nu ne-am văzut.. Ieri am stat acasă toată ziua... Nici cu Rose nu prea am vorbit..
-OK.. Cred ca înnebunesc, m-a mințit..
-Liniștește-te. O să îl trag de limba când ne vedem.
Am văzut ca telefonul lui Kevin sună, era Peter. Kevin răspunse,și puse pe difuzor.
"-Hey
-Hey Kev.
-S-a întâmplat ceva?
-Nu tocmai, vreau doar să-ți spun dacă întreba Toni dacă ne am văzut, sa i spui ca da. Ieri am mers sa ma vad cu Ella.
-Cu Ella?!
-Da, taci. Nu e ceea ce crezi, vrea bani ca să ne lase în pace..
-Sper ca nu ai de gând să-ți înșeli iubita sau sa i dai bani nenorocitei ăleia!
-Nu, stai calm, rezolv eu cumva.
-okey.."
După ce s-a încheiat apelul, mi a dat o lacrima pe obraz. M-am ridicat, și am coborât nervoasa scările. M-am urcat în mașină, și am mers la Ella, stătea în sud, aveam de mers puțin.
Când am ajuns la ea, Peter tocmai se incalta, dar înainte să ia papucul să și-l pună în picior M-am aplecat și l-am lovit în cap, apoi i-am dat un papuc în cap și lui Ella.
-Nerusinatiilor!
-T-Toni?
-Taciii!!!
-Cu*va nenorocita, am plesnit o peste față apoi, am mers la mașină și am plecat.
Cu lacrimi în ochi am ajuns acasă, acasă, unde încă era Kevin.
M-a privit șocat, dar nu l-am băgat în seama, m am dus în camera mea și am închis-o cu cheia. Voiam să fiu singura.
-Toni, deschide! Era Peter
-PLEACĂ!
-Deschide sau o sparg.
Am deschis ușa, și i-am dat o palma.
-Nu mă mai caută, du-te la gunoiul aruncat de Kevin!
-Termina, calmează te.
-sunt calma.
-Ce mama dracului se intampla aici, era Evelina.
-Nu te baga!
-Ma bag, spune ce e?
Kevin urca scările.
-De ce i ai spus?
-Știam, mai mințit! Era lângă mine când a fost apelul. Și el mi-a spus ca nu v-ați văzut înainte de apel. Nu dar gata, toți ieșiți din camera asta, ACUM!
Au părăsit toți camera și eu am dat cu pumnul în oglinda mea, de s-a făcut praf.
Am stat închisă în cameră trei zile, și dacă ieșeam, urma sigur să bat pe cineva.
Am ieșit sa fac un dus, Peter era jos. Când l-am văzut m-am înfuriat atât de tare încât am luat un papuc de pe suportul de papuci și l-am lovit în gura.
Interveni Evelina.
-Calmează te.
-Sa plece din casa asta! Și sa nu se mai întoarcă am zis
-Ești nebuna? Spuse ea
-Sunt.
Am lăsat ca toate cuvintele lor sa treacă pe lângă urechea mea, și mi-am văzut de dus, cu totuși ca eram nervoasa de îmi venea să-l omor.