Vanillie

Capitolul 5

Patru ore de somn si nu am apucat sa imi fac o cafea. Daca stateam sa mananc ceva intarziam, afara ploua si nu puteam incepe prima zi din saptamana altfel. Am un examen de la 10 la cursul doamnei Bank. O iau spre universitate si ma gandesc ca azi merg sa imi scot numerele la Mazda. Abia astept!

Incerc sa nu dau atentie celor intamplate aseara cu Noah si ma concetrez pe examen. Nici cu Andy nu am dat ochii azi. Ajung in fata facultatii, parchez si o iau spre intrare.

-Buna diminesta, doamna Bank! Spun cand intru in sala si imi ocup locul. Am o tona de materie predata si nu am invatat nimic. De obicei sunt atent la curs, iar dupa ma iau cu Andy si facem diverse experimente. El e in anul doi ,ca si mine,  la mate-info.

-Buna dimineata, domnule Vlad! Se pare ca cineva este pregatit pentru examen.

-Absolut. Ironia mi se simte discret.

Nu am dat nici o definitie din teoriile predate, dar cu siguranata nici o alta persoana din sala nu putea sa isi interpreteze cuvintele filozofice mazgalite pe foaie. Limbajul total inaccesibil pentru oameni poate sa iti dea batai de cap, asta daca nu esti vreun robotel bine resetat. Eu am scris pe intelesul tuturor.

Ies din cladire, imi iau o cafea de la prima cafenea si merg sa imi rezolv masina. Iubita mea demareaza in tromba si o scot la plimbare sa vad ce poate. Pornesc  aparatul construit de mine si programat  de Andy ca sa detecteze orice masina de politie cu radar. Depasesc tot in calea mea si o turez la maxim. Ce bine ma simt la volan!

Ajung acasa, parchez, cand brusc imi aterizeaza o lamerala pe capota si milimetric pe langa masina un pahar. Ma uit sa vad cine e faptasul si observ ca geamul de la apartament e deschis si se aud voci. Ies din masina si urc rapid scarile pana sus. Nu apuc sa pun mana pe clanta ca usa se smuceste si iese val vartej prietena lui Andy. Ii fac loc automat si stau cuminte langa perete pana coboara scarile si o pierd din vedere. Sa intru sau sa nu intru?

-Mai traieste, omule!? Imi incerc norocul.

-Mda. Vocea posomorata a lui Andy se aude din incapere. Traieste!

-Doua zile. Tot e bine. Acum ce i-ai spus?

-Am incercat sa rezolv o problema cu fostul ei pana mi-am dat seama ca defapt nu am vorbit de unul pana acum.

-Si tu de unde sti de el?

-Am vazut conversatia, cand am intrat pe pagina ei de facebook fara sa stie. Vroiam sa o ajut, dar nu sunt deloc imprezivibil. Am facut-o lata iar!

-Ha! Si nu te-a nimerit cu nimic?

-Nu. Am apucat sa ma feresc la timp si a zburat paharul pe geam. Noroc ca l-am deschis!

-Noroc ca nu mi-a lovit masina.

-Oh. Cum a mers?

-Bine. Am avut examen la Bank si apoi am rezolvat masina.

-Si am avut examen la blonda. Si imi face sugestiv cu ochiul. Zambesc intelegator.

Blonda e profa lui de matematica. O tipa de 1,70 inzestrata de mama natura cu de toate si care nu isi arata varsta de 38 de ani deloc, mereu are amfiteatrul plin la cursul ei si pana si eu am fost la unul sa o vad. Preda bine, cred, oricum nu am inteles prea multe.

Intru in apartament si ma opresc un moment in fata lui zambind. A mai pierdut o tipa si trebuie sa iesim undeva sa bem ca sa isi revina si sa treaca la urmatoarea.

-Cum ti-a fost noaptea?

-Plina. Nu o sa crezi ce s-a intamplat azi-noapte.

Ii povestesc si ma urmareste cu interes. Dupa privirea lui inteleg ca nu il uimeste nimic.

-Si tu ce o sa faci?

-Nu stiu.

-Baga-te!

-Vreau.

-Ce te opreste?

-Toata chestia asta e dubioasa. Nu miroase bine deloc.

-Daca te imputesti si tu te omor chiar eu.

-Multam, omule. Razand amandoi incepem sa ne facem de lucru prin casa, iar apoi incepem seara ca baieti.