Capitolul 6

50 2 0
                                    

         Urasc cand suna telefonul dimineata. Il caut printre asternuturi si dau de el inainte sa se opreasca si sa intre casuta vocala.

            -Da! Mormai adormit la telefon fara vreo dorinta de-a ma ridica din pat.

            -Neata! Vocea lui Erick ma trezeste si arunc patura de pe mine fara chef. Vino la o cafea, trebuie sa vorbim.

            -Cat e ceasul?

            -8:30.

            -Am examen de la 10. Nu pot veni.

            -Dupa ce iesi vino la mine.

            -Bine.

Inchid si imi pare rau ca trebuie sa ma dau jos din pat. Erick mi-a cerut sa ma duc la el. Dupa ton si modul cum m-a abordat e nervos. Poate a avut de lucru noaptea trecuta si n-a apucat sa doarma. Totusi nu trebuia sa ma trezeasca si pe mine. As mai atipi inca vreo ora.

                                                        ***

Imi inchei treburile si ma indrept spre Warzone, clubul tatalui lui Erick. Cred ca e tare sa fi fiul unui patron de club. Sa ai acces in zone inghesuite doar cu numele, sa fi popular, sa ai bani, dar ce nu stiu unii e ca aduce responsabilitati pe care ti le asumi sau il lasi pe tati sa curete dupa tine. Pe Erick nu-l lasa tatal sau sa renunte la responsabilitati si il invata inca de pe acum cum sa se descurce cand el nu va mai fi. Vorba dansului “neamuri ca neamuri, dar painea-i pe bani”.

Parchez masina si intru inauntru. Muzica se aude la volum normal pentru o incapere decenta si niste fete isi fac de lucru prin sala principala. Le salut si imi atrage atentia fata de la bar. Ma indrept spre ea si vad cum agita un recipient cu privirea la mine.

-Salut! Ce faci, Deny? Zic postandu-ma in fata ei si zambind in coltul guri.

-Hey Vlad! Bine, lucrez. Tu?

-Si eu. Erick e pe aici?

-Da, ultima data l-am vazut in biroul .

Termina cocktail-ul si il pune intr-un pahar cu picior subtire si forma conica. Se intinde peste bar si il pune pe tejghea, iar imediat vine o tipa si il ia. Deny ma priveste si asteapta sa se indeparteze ospatara.

-Deci, lucrezi deseara?

-Tin locul cuiva doua ore, dupa sunt libera.

-Asta inseamna ca ne vedem la 8 ?

-Nu sunt libera decat de la 11, in plus ce te face sa crezi ca as iesi doar asa cu tine ? Imi arunca o privire jucausa si se intoarce cu spatele la mine aplecandu-se dupa un alt set de pahare.

-Bun la 11 jumate sa fii gata. Ne vedem aici ok ? fara sa apuce sa comenteze ceva plec spre biroul lui Erick.

Nu e ca si cum m-as da mare, tipa arata foarte bine. Stiu ca e inebunita dupa mine de cand sa angajat aici si am intrat in vorba cu ea. Probabil ar fi trebuit sa ma port mai frumos, nu?Dar chiar nu aveam nici timp si nu eram in dispozitia necesara.

 Ma indepartez de bar pe culuarul ce duce la etajul superior si intru in biroul lui Erick. Acesta isi ridica privirea din harti si ma priveste. La ce fata schimonosita are nu cred ca a prea dormit.

-Deci…cum a fost la examen?

-Aaa…bine. Nu e chiar prima intrebare la care ma asteptam sa raspund, adica nu e ca si cum examenul meu ar fii interesat pe cineva, dar nu conteza. Incearca sa deschida conversatia intr-un mod amical. Fir-ar, am dat de dracu!

-Tocmai a sosit un pachet din Cuba. Adu doua pahare si sticla.

-Care-i graba? E de abia pranzul. Nu crezi ca e prea devreme pentru a bea?

- Astept sticla asta de rom de ceva vreme plus ca am o veste nu tocmai placuta, deci da chiar consider ca e un moment potrivit pentru cateva pahare

-Ce e asa de urgent de m-ai chemat de dimineata? Spun turnand lichidul inchis la culoare in doua pahare.

-Ce ti-a spus Noah in legatura cu treaba la care ai luat parte acum doua nopti? Zice Erck luand paharul pe care il intind.

-Ca avea nevoie de mine sau ca oricum nu am de ales si ma duc cu el. Ai vazut singur ce fata am facut cand ajuns inapoi. Mi-a spus ceva despre o organizatie “Manusile albe”, dar nimic coerent. Iau o gura din rom, mama ce bun era! Acum il intelegeam pe Erick, nu as fii vrut sa ratez asa ceva.

-Nu am putut sa intervin in momentul in care ai intrat in birou in noaptea aia si sa iti zic sa stai deoparte. Ar fi trebuit, dar mi-am dat seama numai dupa ce v-ati intors ca tu defapt ai facut o treaba adevarata. Credeam ca te duce cu el numai sa fie la numar, dar nu el te-a prezentat ca fiind din organizatie. Da pe gat paharul nervos, se ridica si se duce la bar sa il reumple.

-Dar tu ai crezut ca am stat in masina sau ce? Am crezut ca va arde de glume cand am ajuns inapoi. Cum mama dracului sa te opreasca politia si sa nu isi de-a seama ca la bordul masinii e mai bine de greutatea mea in plicuri cu continut ilegal.

-Asculta. Noah, din cate am inteles si-a piedut partenerul cu care trebuia sa se prezinte la intalnire si a venit la mine sa il las sa foloseasca parcarea subterana ca sa isi treca marfa din masina lui in altele care aveau cate o destinatie anume. Cand am vazut ca intri si va cunoasteti nu am stiut cum sa reactionez. Te-a luat rapid din incapere si te-a pus sa te schimbi ca te ia cu el.

-Nu a fost permis sa fiu acolo si in fata liniilor de tragere, dar a zis ca a vorbit cu superiori lui si ca puteam participa, doar sa imi faca instructia.

-Nu a vorbit cu nimeni! Erick ridica vocea si pahare pe care le are la bord il sustin. Tu nu trebuia sa fi acolo. Tu nu trebuia sa porti manusi, doar cei din grupare poarta manusi.

-Si ce? Ce imi pot face daca am purtat manusi?

-Deci nu ti-a spus consecintele pe care le suporti daca apari acolo ca nimeni altu si pe deasupra esti si folosit de unu din grupare?

-Nu. Romul isi face treaba desi Erick relata intamplarile ca fiind cele mai groaznice moment din viata mea eu eram foarte linistit. Nu a mirosit bine de la inceput prezenta lui Noah, dar nu aveam ideie ca e asa de grava situatia

-Din putinele mele cunostinte ar trebui sa dovedesti ca meriti sa porti manusi albe si sa faci parte din grupare . In plus din cate am aflat tipul caruia i-ai luat locul era unul dintre capi manusilor albe ce a murit cu doua zile inainte de tranzactie. Nimeni nu trebuia sa afle cred doar ca vina a picat pe Noah si avea nevoie rapid de cineva care sa il inlocuiasca sa nu ii fie simtita lipsa.

-Pe toti Sfintii! Acum ce ma fac? Erick nu face misto de mine si pare sincer ingrijorat de situatia mea. Gandeste! Trebuie sa te gandesti! Cum ies eu din asta!?

-O sa dau cateva telefoane ca sa aflu mai multe despre asta.

Am  picat singur in asta, eu care ma gandeam sa intru de buna voie in grupare fiindca e de renume si ma trezesc la dracu in paznic! Sper ca Erick sa faca rost de o informatie care sa imi scape fundu de beleaua in care am intrat.

Am stat toata dupa-amiaza cu Erick si am dat telefoane. Am baut impreuna sticla de rom si am inceput seara cum se cuvine. Imi amintesc de Deny si dau o fuga pana acasa ca sa arat cat de cat prezentabil si nu mahmur. Las masina in parcare, ca nu am incredere in mine sa conduc, si o iau la pas catre apartament. Lumea mea are oameni in negru cu pistoale indreptate spre mine si lumea exterioara n-are nici o grija sau poate nu le vad.

Intru in bloc si ma gandesc, urcand scarile, ce sa folosesc sa scap de ameteala . Vroiam sa ies cu Deny numai decat. Dupa o zi care a inceput asa prost vreau sa ma asigur ca se termina perfect. Adica, cu ea dezbracata in patul meu.

Urc rapid inca un etaj si intru in apartament. Fac un dus si incerc sa ma detasez de problemele de azi. E ca si cum toate se petreceau prea repede.

Doamne ia-ma, dar mai lasa-ma un pic! 

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Mar 06, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

VanillieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum