Ma simt ca intr-o cusca...Nici nu stiu daca e mai bine sa stau aici sau sa incerc sa evadez.
Pe de-o parte aceasta inchisoare ma sufoca. Nu sunt libera. Inauntrul ei sunt numai eu si lumea mea imaginara. Singura aici inauntru, doar un exponat de afara.
Parca as fi claustrofoba, desi e o cusca. Parca totul se apropie atat de tare de mine incat nu mai am aer, nu mai am spatiu si parca trebuie sa fac spatiu dand ceva afara...poate pe mine. Simt pur si simplu o presiune care ma apasa si trebuie sa scap de ea. Parca sunt intr-un fel in siguranta aici, dar oarecum si in pericol sa explodez din cauza presiunii sau sa ma zdrobesc din cauza "peretiilor" care se apropie.
Deci simt si o nevoie destul de mare sa ies de aici. Dar acolo? Afara, in necunoscut?...
Cred ca stau in cusca asta cu un motiv. Si cu toate astea cred ca ar trebui sa evadez. Acolo in necunoscutul si pericolul de afara. Oare cat de rau poate fi... Si in plus nici aici nu e prea bine, deci e rau peste tot, sa zic asa.
Dar oare care rau il prefer? Necunoscutul periculos si dur sau presiunea ucigasa? E o decizie grea, dar cred ca ar merita sa ma furisez o data afara din cusca si sa incerc sa vad cum e afara. Cusca mea e cusca mea si cred ca ma pot intoarce le ea daca acolo, afara nun e potrivit pentru mine. Poate chiar o sa-mi placa, iar daca nu o sa gasesc eu cumva drumul inapoi catre acest adapost al meu.