Blestemul

Capitoul IV

In drumul meu spre casa,imi apareau in minte doar acei ochi stralucitori,de un albastru pefect.Nici nu stiu cum a trecut timpul pana am ajuns in fata apartamentului in care locuiesc eu si Jenna.

   Bag cheile in usa,dar era un intuneric profund.Cand aprind luminile,o multime de persoane sar de-odata si striga in gura mare La multi ani!
-C...Ce naiba se petrece aici?

Jenna imi arunca o privire nedumerita si se apropie usuor de mine.

-Pe bune Cara?!Astazi este 22 februarie!

-Tu-ti bati joc de mine,corect?

Toata lumea incepe sa rada iar eu simt ca intru in pamant de rusine cand realizez ca am uitat de propria mea zi de nastere.Afisez un zambet in coltul gurii si merg la fiercare invitat in parte sa primesc felicitarile care mi se cuvin.

-Cara!

Aud vocea prietenei mele dintr-un colt si ma indrept spre ea.

-S-a intamplat ceva?

-Mhh!A venit cineva,nu-l cunosc dar a spus ca trebuie sa-ti spuna ceva.

-Deci tu ai lasat un necunoscut la noi in apartament?

-Nu e un necunoscut draga.A zis ca te stie foarte bine.

Imi dau ochii peste cap si ii fac semn cu degetul spre camera mea,dandu-mi seama daca acel cineva ma asteapta acolo.Jenna clatina din cap iar eu intru un clipa urmatoare in camera.

  Doamne fereste! Urlu eu in sinea mea.

-Domnule Robinson!Dumneavoastra aici?Asta da surpriza!

-Ma bucur sa va revad domnisoara Evans!

-Nu era vorba ca ne vedem maine la ora 12?

-Ba da dar am vazut ca astazi e ziua ta de nastere si am venit sa-ti spun personal La multi ani!

Pe fata mi se asterne un zambet tamp,de necontrolat.

-Ador cand va inrositi,domnisoara Evans!

-Va rog,spune-ti-mi Cara!

-Am un cadounpentru tine...Cara!

Imi arcuiesc spranceana stanga in timp ce el imi cuprinde mana dreapta si imi aseaza ceva in interiorul acesteia.Cand o deschid,acolo se afla o brata stralucitoare care,dupa felul in care arata,nu a fost deloc ieftina.

-Vai domnule,imi pare rau dar nu o pot accepta!Este un lucru mult prea scump!

-Cara,nimeni nu te-a invatat ca este de prost gust sa refuzi un cadou?

Rasuflu agitata dupa care ma vad nevoita sa-i accept "mica" atentie.

Ia bratara din cutiuta si mi-o infasoara pe mana.Il simt din ce in ce mai aproape de mine.Nu mai simt nici un fel de putere in intregul meu corp.Probabil ca incepusem sa tremur dar nu am obsertvat.Eram mult prea emotionata.

Imi cuprinde barbia cu doua degete,dupa care ochii nostri se intalnesc.O suvita ce-mi atarna pe fata,este apucata de mana lui dibace si aranjata dupa ureche.Clipesc atunci cand ii apare un zambet micut in coltul gurii si ii cuprind partea din spate a gatului cu bratele.Buzele noastre se apropie din ce in ce mai mult dar cand sa ajungem la momentul mult asteptat...

-Cara esti...Oh scuza-ti-ma!N-am vrut sa deranjez!.

Incearca Jenna sa isi acopere greseala pe care tocmai a comis-o.

-E in regula!

Raspunde Stefan.

-Noi tocmai plecam.Inca odata La multi ani,Cara si ne vedem luni la noul tau job!

-Vorbiti serios?

-Foarte!La revedere!

Dam amandoua aprobator din cap pentru a ne lua ramas-bun de la el iar apoi pleaca.

-Uuu,ce faceati voi aici?

-Numaram oi,Jenna!Nu facean nimic,ce naiba?

-Cara,de ce ti-e teama sa recunosti ca esti atrasa de tipul asta?

-Nu mi-e teama!Ai dreptate,sunt atrasa de Stefan!

-Stefan...Dragut nume.

-Nici sa nu te gandesti!

-Relaxeaza-te!E tot al tau.

O iau de mana iar apoi ne intoarcem inapoi la petrecerea organizata in cinstea mea.