Fantomele trecutului

Capitolul 5

M-am întors acasă după două săptămâni deoarece îmi era dor de ai mei și voiam să îi fac Oanei o surpriză.Parintii mei au fost foarte încântați să mă vadă și așteptau cu nerăbdare să le povestesc tot.

'Cum e ? Te-ai obișnuit?'

'Da.Totul e minunat.Munca merge grozav , nu credeam că o să mă descurc așa bine.Mi-am făcut și câțiva prieteni , oameni de la firmă.'

'Si ? Domnul căruia îi ești secretara cum e?'

Am rămas puțin încremenită.Mama știa de Tyler și de tot ce se întâmplase între noi.Nu voiam momentan sa afle că el îmi e șef.

'E okay.Un om cumsecade.Ma ajuta mult'

'Ma bucur.'

'Plec să mă pregătesc.Vreau sa ii fac Oanei o surpriză și să ieșim în oraș , ca in vremurile bune.'

Am ajuns la blocul Oanei.Din fericire , ușa era deschisă.Am urcat grăbită scările și am bătut la ușă.

'Buna ziuaaa ' , strig eu.

Oana se uita la mine speriata iar pe urma îmi sare în brațe.

'Dar cum ? De ce nu m-ai anunțat?'

'Hai , nu pierde vremea.Pregateste-te.Iesim in club'

Aveam in plan sa atragem atenția acuma seara.Era seara noastră.

Oana s-a îmbrăcat așa:

Iar eu așa:

Asta chiar trebuia să fie seara noastră.

Ajungem la localul nostru , iar Oana pleacă spre terasa cu bătura la mana.

'A venit Eva' , striga aceasta fără să țină cont de cine e pe afară.

Toate privirile sunt îndreptate spre mine datorita prietenei mele.

'Buna! V-am lipsit?' , le zic eu râzând prietenilor mei.

Aceștia mă îmbrățișează , iar din spate aud o voce.

'Arati bine , Eva.Te-a schimbat Oslo repede'

Mă întorc și îl văd pe Derek .Un băiat care era foarte interesat de mine in perioada liceului.

'Multumesc .. sa știi că .." , dar mă opresc cand ii vad la masa pe Tyler și Dylan.

'Ce caută ei aici ?' , mă întreabă Oana care îi observă și ea.

'Habar nu am'

Aceștia erau destul de beti , dar nu e de mirare .Era trecut de ora 22.

Mulți băieți se băgau cu mine în vorbă sau se ofereau să îmi ia ceva de băut, iar Tyler se încrunta nervos de fiecare data.

'Oana!' , spun eu in șoaptă către prietena mea , care se pupa cu Daniel.

'Da ?'

'Unu la mana , ai rujul întins.Doi , hai mai aproape de ei.Vreau sa aud ce vorbesc.'

Ne-am mutat mai aproape de Dylan și Tyler , care aveau o conversație foarte aprinsa și interesantă.

'Da , frate , da vorbești cu Heather de ceva timp , e tot prin patul tau .Inclusiv aseară era.Cum sa pleci acum la Eva ? Ești beat' , ii spune Dylan lui Tyler.

'Las-o naibii pe Heather.Eu o vreau pe Eva.Nu o sa afle , a fost o prostie.Pe ea o vreau'

Mă uit la el cu câteva lacrimi în ochi și un dispreț pe față.

"Eva , mai bine ne vedeam de ale noastre...' , spune Oana.

'Poti sa rămâi .Eu plec'

Tyler realizează că l-am auzit și se ridică de la masă.Ies în fugă și mă îndrept spre mașină , dar acesta mă urmărește.

'Eva , stai! Îmi pare rău!'

'Pleaca , Tyler , spun aproape plângând.'Nu o sa te înțeleg niciodată , dar nici nu mai vreau sa încerc.Doar pleacă'

Se apropie amenințător de mine și mă prinde strâns de mana.

'Da-mi drumul'

'Nu! O sa mă asculti' , striga acesta.

'Sa te ascult ? Nu , mulțumesc.'

'Ba da'

'Nu , Tyler.Mereu ai ceva de spus când ești beat.Doar atunci realizezi că tu tii la mine ? Când ești beat ? As prefera sa nu mai bei și să fii bărbat , dar nu ești.Ai senzația că poți să mă minți cat vrei , dar nu mai poți.'

Ii împing mana și îmi caut cheile , dau sa plec , dar mă strigă Oana.O observ la scurt timp langa Tyler.

'Vino sa bem ! Ai dreptul să-ți faci de cap! Arată-i ce pierde' , îmi spune aceasta.

Ideea ei nu era rea deloc.Imi apare pe fata un zambet drăcesc și plec spre bar.Dau cu Oana două rânduri de shot-uri după care îmi iau votka.

Dansam pe mese , cantam și beam .Ne simțeam extraordinar , exact ca in anii de liceu.

Tyler mă privea tăcut.Nu mai era beat , iar Dylan încerca să-i explice că a greșit iar.Se uita urat de fiecare dată când cineva vorbea cu mine sau încerca să mă atingă.

Era 2:30 , iar eu eram mult prea beată.Oana voia să mergem acasă , așa că ne am pornit spre ieșire.

Aceasta pleacă împreună cu Daniel , iar eu am rămas lângă mașină , încercând sa o deschid.

'Nu pleci așa acasă și nu cu mașina'

'Si asta zice cine ?' , spun eu râzând în hohote.

'Eu'

'Iar tu ?' , zic către Tyler.'Nu ai treabă cu minunata Heather , a cărui fund m-am saturat să-l văd prin birou?'

'Eva , încetează'

'Oh ,oh .Harder , Tyler! Sau nu spune asta?'

Mă prinde de mana și mă trage la el în mașină.

'Eu te duc acasă'

'Da cum zici tu'

Și adorm instant.

Mă trezesc cu o durere de cap.Imi caut telefonul și văd că e ora 8.Ma întind în pat și ceva mi se pare ciudat.Simt și aud o respirație langa mine.Ma ridic panicată.Eram la Tyler in camera cu tricoul lui pe mine și cu el langa.

'Oh , God!' , zic in sinea mea.'Eva , ce naiba ai făcut?'

Mă ridic tiptil și îmi caut hainele.

'Unde pleci ?' , zice acesta somnoros.

'Acasa.Mersi de întrebare'

'Te duc eu'

'Prefer sa merg pe jos'

'Acum ce e cu tine?'

'Crezi că am uitat ce s-a întâmplat? Oh , nu.Nu mai vreau sa stau aici nicio secundă'

'Eva , dar..'

'STOP! I'm out' , ii zic fugind pe scări și după spre casă.