Mereu mă uit spre cer..
Și văd pe el ochii tăi ca două stele.
Și nu știu cum, dar mereu când soarele răsare
Mă duce cu gândul la zâmbetul tău...
Ce spală orice noapte grea...
Departe de inima de crstal...
Ce ține captiv sufletul meu necunoscut.
Am încercat să îl sparg...
Să îmi i-au înapoi dragostea...
Dar, nu am putut....
Și atunci m-am gândit să îți spun...
Să îmi dai inima înapoi.
Dar, nici asta nu am putut!
Dar nu pot să îți spun nici că te iubesc...
Și asta mă ucide încet!
CITEȘTI
Dodecareflectii
PoesiePoezii asternute pe hartie,sub stele,sub luna,în timpul ce a trecut. Poezii sub lampa de birou și timul se scurge,încă îi rece. Și cum viitorul e existent ,sigur... până mâine, Voi așeza cuvinte în ordinea pe care inima mi-o dictează. ...
