Umbrela mea

11 0 0
                                    

Singurul lucru care îmi lipsește mereu, când este mai mare nevoie de ea este umbrela! " O uit mereu acasa", nooo... e doar o scuză! Defapt o las mereu intenționat pentru că iubesc ploaia. Iubesc răcoarea ei, mirosul asfaltului ud, ador ca plânsul cerului să cadă pe obrajii mei fierbinți. Iar când lacrimile mele se amestecă cu lacrimile raiului sunt prinsă de jocul melancoliei și mintea mea devine capitol într-o carte!
Și când ploaia începe să cânte tangoul unei veri, alungă înspre cuiburi, case, înspre orice adapost toată lumea, doar eu rămân dansând prin picurii de ploaie

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 19, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

DodecareflectiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum