Serile în care crengile nucului se-nclină.
Serile în care stelele se aprind pe bolta din curtea mea.
Serile în care lumina luni îmi pătrunde în colțul meu de lume.
Mintea mea...mereu pleacă departe de mine,
Lăsându-mă pierdută printre vise.
Ochii mei văzându-te doar pe tine în orice colț de stradă,
Văzând doar surâsul tău de înger,.
Chipul tâu de zeu pierdut printre demoni de pe pământ.
Tu mi-ai furat inima și ai luat-o cu tine,
Ai dus-o departe de sufletul meu...
M-ai lăsat săracă, fără puterea de a mă vindeca de tine,
Bolnavă că nu te pot ține de mână,
Bolnavă că nu pot să îți ating obrazul delicat,
Bolnavă că nu pot să te țin în brațe,
Bolnavă că nu te am doar pentru mine.
Așa ajung mereu să dorm cu tine în gând,
Că poate, visele noastre se vor întâlni...
Măcar ele,dacă noi nu ne putem iubi.
Te iubesc pentru că nu ești al meu.
CITEȘTI
Dodecareflectii
PuisiPoezii asternute pe hartie,sub stele,sub luna,în timpul ce a trecut. Poezii sub lampa de birou și timul se scurge,încă îi rece. Și cum viitorul e existent ,sigur... până mâine, Voi așeza cuvinte în ordinea pe care inima mi-o dictează. ...
