3

174 16 0
                                    

Dupa o zi relaxantă alături de familie,revenim acasa unde încep deja sa impachetez. Nu stiu cat voi sta acolo,dar imi iau doar strictul necesar pentru cateva zile.Intru in baie sa fac un dus,cand Nicole deschide usa.Poarta doar un halat de matase neagra,fina,catifelata.Deschide cordonul halatului lasandu-l sa-i cada la picioare.Deschide usa cabinei si intra alaturi de mine.Ridica temperatura apei,iar plexiglass-ul se abureste instant.Apa fierbinte curge deasupra capetelor noastre.Degetele ei imi mangaie fata,apoi mi le trece prin parul ud.O sarut dominant pe gat,coborand usor pe sani,muscand cu dorinta unul apoi sarutand locul vatamat.Geme usor,iar geamatul ei se amesteca cu aburii din cabina.Ii lipesc brusc spatele de pieptul meu,ceea ce ma face sa mai obtin un geamat satisfacut din partea femeii pe care o iubesc.Ii imbrac cu saruturi chinuitoare umerii,spatele,iar cu degetele ii ofer o placere fragmentata,care pare sa o scoata din minti.Ii prind parul in mana,si o determin sa se aplece usor in fata.
-Ma omori!reuseste sa spuna ea cu respiratia intretaiata.
-Ai prefera s-o faci langa mine?
-As prefera si sa fii vinovat,doar sa nu ma parasesti.
Rup chinul extazului cu portia si ii ofer ceea ce merita.Corpurile noastre devin ca unul si se misca la unison,la adapostul aburilor care parca ne face sa plutim deasupra tuturor.O intorc usor si ea ma priveste cu o dorinta scanteietoare in ochi.Imi lipesc buzele de ale ei,iar trupurile noastre redevin iarasi unul,iar sunetul respiratiei noastre intretaiate este acoperit doar de apa fierbinte care curge peste noi.
-Ma ridici peste nori!
-Locul tau e pe cele mai inalte culmi,iubito! Mereu o regina va ocupa cea mai inalta pozitie.spun si las placerea unui orgasm exploziv sa ne imbrace pe amandoi

Merg in fata dulapului si incep sa ma imbrac,in timp ce Nicole mai pune maruntisuri prin bagajul meu de mana.Imbrac o pereche de pantaloni negrii si o camasa in aceeasi nonculoare.Nicole se apropie de mine si incepe sa-mi inchida nasturii,unul cate unul.O sarut usor pe cap,iar ea zambeste ca un copil,fara a-si ridica privirea.Cand ajunge la ultimul isi ridica privirea,imi aseaza gulerul,apoi observ umbra de ingrijorare care nu i-a parasit inca privirea:
-Stai linistita,iubirea mea! Totul va fi bine,nu uita e vorba doar de cateva zile.
-Cateva zile...repeta ea soptit,apoi cei mici imi sar in brate in semn de ramas bun.
-Sa fiti cuminti,bine?spun eu apoi sa primesc doua raspunsuri afirmative dand dic cap.
Copii incearca sa-si retina lacrimile,iar Nicole face acelasi lucru.Mereu am urat plecarile,momentele de despartire si orice iti face sufletul sa se sparga in miliarde de cioburi care apoi te taie adanc,unul cate unul.Ii mai cuprind odata pe toti in brate,imi prind valizele si ma indrep catre usa.
-Ai grija de tine,iubitule.
-Voi sa aveti.spun si inchid ușa în urma mea.

Urc la volanul mașinii și ma îndrept către aeroport. Sunt aproape sa ajung când Vincent ma sună.
-Ai plecat măcar de acasă?
-Mai am puțin și ajung. Am zis ca de data asta voi încerca să fiu punctual.
-Macar acum. Ai idee pe unde e Watson,sau dacă nu a ajuns deja acolo?
-N-am nici cea mai vaga idee,dar nu asta contează,oricum licitația are loc mâine noapte.
-Asa este,dar mereu trișează.
Și are dreptate. Watson e un bătrân morocănos,care ar face orice sa câștige pe nedrept. Ajung lângă poarta pe care urmează sa îmbarcam în avion,când observ un bărbat gras,înalt,aproape chel,purtând un costum stacojiu,și având în mana o servieta neagra.
-Și uite-l pe nenorocit.spune Vincent indicând cu privirea punctul pe care deja îl priveam.
-Oh,Watson,nemernicule...spun eu,iar apoi mergem spre locurile noastre de parca nu l-am cunoaște.
E cu mult în spatele nostru,probabil nici nu ne-a observat,dar avantajul este ca ajungem în același timp.
-Gustari domnilor?întreabă o stewardesa frumoasa,cu picioare lungi și niște pantaloni care îi pun fundul în evidenta mai mult decât mi-ar face bine în momentul de față.
-Cafea.rapund eu pentru amândoi.
-Cafeaua dumneavoastră vine imediat.spune îndepărtându-se ușor de noi.
-As licita toată averea mea doar pentru o noapte cu ea.spune Vincent șoptit.
-Nu e nevoie sa licitezi,ți-o las ție,eu am soție.
-Și eu am soție,dar de o noapte nu se cade în păcat de tot. Prima data e greșeală,abia a doua oara dacă o faci e alegere și se punctează pe lista neagra.
-Vorbesti prostii.spun eu și îmi las capul pe perna moale a scaunului.
-Doriti și zahar?întreabă ea întinzându-ne paharele cu cafea.
-Esti asa dulce ca sigur ai îndulcit și asta.spune Vincent făcând cu ochiul.
-Esti de-a dreptul penibil.ii spun eu și scutur dezaprobator din cap.
-Ne pregătim pentru aterizare.se aude vocea pilotului în boxe,iar eu ma relaxez în continuare savurându-mi restul de cafea,în timp ce Vincent își tot rupe gatul după stewardesa,care nici măcar nu pare sa-l ia în seama.

𝓥𝓐𝓝𝓣𝓔 𝓥𝓸𝓵𝓾𝓶𝓾𝓵 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum