𝓥𝓐𝓝𝓣𝓔 𝓥𝓸𝓵𝓾𝓶𝓾𝓵 1

9

Sergiu

    Mergeam pe langa casa familiei Vante,cand o vad pe micuta Katrine,insotita doar de o prietena de varsta ei.E momentul perfect sa-mi duc la capat misiunea data de domnul Watson.Raman cateva secunde privind copilele si ma gandesc,cum poti avea atata sange rece sa te folosesti de asa ceva pentru simple orgolii de serviciu? Cum sa te gandesti sa faci rau unei fetite de 10 anisori? Dar,pana la urma ma gandesc si la mine,sunt un simplu baiat care tine la viata lui,si pana cand pot gasi scuze sa salvez fetita?
      Ma îndrept către ea,afișând un zâmbet amabil,ma așez pe un leagăn și le privesc cum se joacă. Speram sa se apropie,sa-mi ceară sa ma ridic de pe leagăn,sau orice.
     -Buna!spune ea cu o timiditate specifica copiilor. Ma lași te rog sa ma dau pe leagăn?
     -Desigur.spun eu și zâmbesc amabil. După ce te dai în leagăn,vii te rog cu mine să-ți arat ceva?
      -Hmm desigur.spune entuziasmata și își prinde mânuțele mici de lanțurile leagănului.
      Pana acum planul mergea perfect,dar nu poți spune hop pana nu sari gardul. Dacă mama fetiței își va face apariția totul pica,asa ca nu îl voi suna încă pe domnul Watson. După aproximativ 15 minute în care fetita s-a dat pe leagăn râzând bucuroasa,vina către mine și zâmbește:
       -Cum te cheamă? Nu pot veni cu tine dacă nu știu cum te cheamă.
       -Sergiu. Numele meu e Sergiu. Numele tău care este?
      -Karine. Se scrie cu e dar nu se pronunța.
      O dulceață ce pot spune. Îmi pare rău că sunt nevoit sa fac asta,dar o prind de mânuță și ne îndreptăm către mașina mea. O indemn sa urce,iar ea îmi urmează vorbele ascultătoare,și momentan nu pune întrebări. O așez pe bancheta din spate,urc la volanul mașinii,iar când sa pornesc spune:
     -Unde vrei sa mergem? Știi nu am voie prea departe.
     Îi ignor vorbele și îmi vad de drum,după ce ieșim de pe strada cu părculețul îl sun pe domnul Watson:
     -Sergiu,era și timpul,ai fetita?
     -Asa cum mi-ați cerut,domnule. Teafără și nevătămată. Am avut noroc,e o fetita tare ascultătoare.
      -Asta e bine. Adu-o la "cupolă" și las-o acolo. Mâine voi fi acolo cu siguranță. Răzbunarea e dulce,prostul de Vante n-a vrut sa ma creadă.
      -Ea va fi bine,nu?
     -Daca tăticul ei scump și drag îmi va oferi ceea ce cer,nu-i voi atinge nici un fir de păr. Soarta ei e în mâinile lui Vane.