Umbra sub lumina lunii

17 5 20
                                    

      Mă duc la mama în cameră să văd ce face. Intru si vad ca dormea bustean. O las în pace si ma duc singura sa-mi fac de mâncare.
       Bine,putin spus sa-mi fac. Am luat o caserolă de capsuni ce era pe acolo,niste frișcă si ma duc la mine in cameră.
        Intru,iar Jackie stătea la biroul meu
(Eu): Jackie,ce faci acolo?
(Jackie)*se întoarce la mine cu lacrimi în ochi*
(Eu)*ma duc la el*: Jackie,ce ai?
(Jackie)*plângând*: Chiar asta simțit despre mine?
(Eu): Ce vrei sa spui?
(Jackie)*imi arată o poezie de dragoste scrisă de mine*
(Eu): Oh....Da
(Jackie)*Isi șterge lacrimile*: Ai un limbaj poetic asa de frumos. Așa iti exprimi tu sentimentele mai nou?
(Eu): Da...
(Jackie)*ma strânge în brațe*: Te iubesc,Horny cake!
(Eu): Si eu te iubesc! Dar,ca naiba căutai tu în agenda mea?
(Jackie): Eram curios
(Eu): Bine...
(Jackie): Ce ai adus acolo?
(Eu): Niste capsuni si frișcă. Mama se pare ca doarme si am zis sa nu o deranjez
(Jackie): A,ok

      Ne punem sa mâncăm,iar Jackie ia niste frișcă și imi da pe buze
(Eu): Jackie,ce dra

      Nu apuc sa termin,ca el ma sărută. Imi linge frișca de pe buze,apoi imi da drumul. Mă uit la el,iar Jackie se uita la mine luând o capsuna cu frișcă în timp ce imi si zâmbea.
      Terminam ce mâncat,apoi iesim prin pădure sa ne plimbam sau poate sa mai omoram pe cineva. Ajungem in inima pădurii,unde nu am putut merge,deoarece acolo a fost locul unde a fost prins tata.
      Pădurea unde stăteam eu era plină de mistere,unul dintre ele fiind noaptea pe timp de zi,adică fix in inima pădurii,era tot timpul noapte,iar luna se vedea clar. Mama mi-a spus că odata ce a murit tata,noaptea a început să domine acolo
      La un moment dat,ma opresc din mers si ma uit in gol
(Jackie): Ce ai pățit?
(Eu): Vezi aia?
        
          În centru de tot,apare o umbră sub lumina lunii. Mă apropii de ea,ca sa o vad mai clar. Cu cat ma apropiam,umbra începea să prindă formă. Ajung la doi metri distanță si vad ca acea umbră semăna leit cu tata.
        Se întoarce spre mine,nu zice nimic si isi deschdie brațele.În secunda aia incep sa plâng si îi sar in brațe,dar după câteva secunde,dispare,lăsând în urmă praf de stele.
        Jackie vine lângă mine si ma ia in brațe. Imi întorc spre el si il iau si eu in brațe
(Jackie): Gata,sunt aici...
(Eu): Mi-e asa dor de el...
(Jackie): Vom găsi o soluție,răzbunarea va fi a noastră
(Eu)*incep sa râd printre lacrimi*: Dulce răzbunare...
(Jackie)*ma ia pe sus*: Hai să mergem,mama ta cred ca S-a trezit

        Mergem spre casă,iar pe drum începe ploaia. Asta începe să fugă cu mine în brațe si ajungem acasa
(Genna)*încă puțin adormită*: Unde ați fost? Sunteti uzi ca dracu
(Jackie): Am plecat la plimbare si cand ne-am intors a început ploaia
(Genna): Emily,scumpo,de ce plângi?
(Eu): L-am văzut pe tata...
(Genna): Ai fost în inima pădurii?
(Jackie/Eu): Da...
(Eu): Esti supărată pe mine?
(Genna): Nu,stai linistită,dar n-am mai fost pe acolo de ceva timp. Mergeți da va schimbați,nu vreau sa ma mai trezesc ca ai febră
(Jackie/Eu): Bine

         Jackie ma duce în cameră și ma lasa pe pat
(Jackie): Cand ai facut febră? Stiam ca demonii nu pot răcii,bine,cel puțin nu asa tare
(Eu): Eram mica,pe atunci nu aveam puterile asa dezvoltate
(Jackie): Oh...
(Eu): Am vazut ca mama era putin,tristă...
(Jackie): Posibil încă era adormită
(Eu): Poate
(Jackie): Uite,ia astea *imi arunca pe pat pijamale*
(Eu): Suntem apropae in mijlocul zilei si tie iti arde de somn?
(Jackie): Nu mai mergi la școală asa ca de ce sa nu porti pijamale toata ziua?
(Eu): Bine zis

         Iau pijamalele si merg în baie sa ma schimb. Ajung in baie,ma schimb si cand sa ies,se ia curentul pentru o fracțiune de secundă.
         Din instinct, țip de frica,toata casa se strânge la ușa si o deschide,iar Ace imi băga lanterna în ochi
(Eu)*imi pun mâna în față*: Fara sa-mi bagi aia in ochi nu puteai?
(Ace)*o lasa jos*: Scuze
(Genna): Poate de la ploaie s-a luat curentul
(Jackie): Tie frica de intuneric?
(Eu): Nu,din instinct am țipat

         Ies din baie,iar Jackie cu lanterna în mână,ma duce înapoi în cameră
(Eu): Auzi,poti te rog sa tragi draperiile?
(Jackie): Sigur

         Jackie trage draperiile,ma pun la geam si ma uit cum fulgeră si ascult ploaia si tunetele
(Eu): Ce ambient liniștitor...
(Jackie): Mhm
(Eu): Imi place asa mult când e furtună. Ție?
(Jackie): Da si mie imi place
(Eu): Cel mai mult îmi place când e ploaie de toamnă. Imi aduce aminte de când eram mică și ieșeam sa sar in bălți si frunzele umede de la ploaie,dar acum sunt cu genunchiul si nu pot
(Jackie): Ce ai la genunchi?
(Eu): Acum ceva timp mi l-am sucit în timp ce săream pe afara dupa ce a plouat. Tin minte că acum doi ani,asa de mult a plouat ca s-a facut un mini lac în fața casei
(Jackie): Wow :)
(Eu): Nu mai e mult si vine iarna (Mda... noi suntem în mijlocul verii si eu scriu ca vine iarna :)
(Jackie): Zăpada multă
(Eu): Abea astept sa vina iarna,sa ningă si sa fac oamenii de zăpadă. Mai ales lângă altarul lui tata,în fiecare an fac cate unul. Înainte să moară,tot timpul făceam cu el oamenii de zăpadă.  Apoi foloseau magia ca să-i aducem la viață și cântam "Let it snow" si alte melodii de crăciun,bine,care nu contineau nașterea stii tu cui. Pe lângă asta,făceam si ritualurile pentru Yule
(Jackie): Ai amintiri frumoase cu tatăl tu
(Eu): Stiu
(Jackie): Acum ca sunt si eu aici,o sa sărbătorim împreună
(Eu): Da :)
(Jackie): Cand ii ziua ta?
(Eu): Pe 22,luna viitoare
(Jackie): pe 24
(Eu): Wow,suntem in aceeasi luna :)
(Jackie): Ce interesant :)

       Imi întorc privirea spre geam și vad o siluetă ciudata. Zici ca era un claun din 1800
(Eu): Jackie,cine dracu îi ăla?
(Jackie): Oh nu....

Va urma
Un nou capitol din Mireasă pentru fiul meu:)

Stiu ca a durat ceva să termin capitolul,dar acum îi gata :")

Ne vedem la capitolul următor
Sayonara!🥀

        

Our Love Story Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum