Far away from me

9 3 1
                                    

                       ~ 3 decembrie 2021

        Trecuseră deja aproape o săptămână de când onee-san si Jason plecaseră in misiune. Mi-e dor de ei,cu cat timpul trece mai mult,cu atât imi este mai tare dor de ei. Nu stiu cand se vor întoarce,dar sper sa vina destul de curând,vor rata ziua mea si ce imi doresc cel mai mult este să-i am pe ei alături in acea zi. Chiar și pe L.j,chiar dacă suntem prieteni,e ca a nu stiu catelea frate mai mare pe care nu l-am avut niciodată.
         Cum stăteam la geam si ma uitam cum ninge,un flashback imi vine brusc. Eram bebeluș,chiar nou născută,era iarna si zăpadă era de două ori cat mine. O femeie care semăna putin cu mine ma lasa lângă niste chestii mari,in frig si pleaca de acolo. Imi era foarte frig si simțeam cum devin cub de gheata si plângeam necontrolat.
      La un moment dat apare un om care nu era asa tânăr,dar nici foarte bătrân,ma înveleste in ceva facut din lână si ma duce in casa sa. Imi revin imediat la realitate si realizez ca acel om era bunicul meu vitreg. Cat încă eram la familia mea vitrega,el era singurul cu care ma înțelegeam. Tot timpul ii vedeam partea bună. Chiar dacă venea beat acasa și se certa cu bunica-mea vitrega din cauza unor alți bărbații de varsta lui sau mai mici sau mai mari ca el cu care se mai lua la harță la magazin cand stătea sa bea,eu il înțelegeam,nu am putut niciodată să-i văd partea rea.
     Acum ca am crescut,mi-am dat seama si de ce,el imi salvase viata in acea zi,nu m-a lăsat să intehg de frig si tot timpul imi dădea mie cea mai multă atenție.
     Din pacate s-a stins cand am ajuns in clasa a 6-a,pe moment nu am realizat,eram in șoc,nu stiu de ce,dar speram sa se întoarcă si cu timpul trecea,mi-am dat seama ca nu mai are cum sa se întoarcă la mine. Nu a existat seara in care sa nu ma gandesc la el si sa incep încet sa plâng.
         Cum eram pătrunsă în gândurile mele,nu mi-am dat seama ca cineva era cu mine in camera. Încep încet sa plâng cu sânge de dorul bunicului meu vitreg si dorul lui onee-san si Jason,apoi simt o mână putin mare si rece,ma uit cu ochii inlacrimati in spate si vad ca era bunicul meu Set
(Eu): C-Ce-i cu tine aici? A-Am crezut ca nu mă suporți dupa faza cu....Genny
(Set): Stai linistită,nu am venit să-ți fac rau. Isis m-a pus sa ma bag in sarada asta. Eu niciodată nu am putut să te rănesc. Am simtit ca esti trista si am venit sa te vad si să-mi cer scuze pentru toate astea
(Eu): Oh...E-e ok...
(Set): Stai singura acasa?
(Eu): Nu...e...Jane cu mine....Onee-san l-a terorizat putin pe Slender ca sa o poata lasa pe Jane sa stea cu mine până se întorc ei din misiune...
(Set): Am inteles...am sa vin mai spre seara sa te verific,bine?
(Eu): Bine...
(Set): Te gândești iar la bunicul tau pământean?
(Eu): Da...
(Set): Tin minte ca iti zicea într-un fel. Bebeloi parca,nu?
(Eu): Da,asa imi zicea...Ce n-as da sa fie aici...să-i multumesc ca mi-a fost alături si ca mi-a salvat viața...*incep sa plâng mai rau*
(Set)*ma ia in brate*: Shh....gata,sunt sigur ca e bine. Ori Hades are grija de sufletul lui ori Anubis ori Hel
(Eu)*plângând*: De ce a trebuit sa plece asa devreme? Nande Ojii-san? Nande?!
(Set): Pai ce sa le faci la doctorii ăștia muritori care stiu doar sa dea rezultate greșite?...
(Jane)*intra in camera*: Emy,ti-am...Oh,Buna Set
(Set): Buna si tie
(Jane): Emy,ce ai? De ce plângi?
(Set): ii este dor de ăștia doi si bunicul ei vitreg
(Jane): Oh...
(Set): Trebuie să plec,am ceva treabă. Sa ai grija de nepoata mea,da?
(Jane): O sa am
(Set): Multumesc*pleaca*
(Jane): Gata Emy,nu mai plânge,totul o sa fie bine
(Eu)*imi șterg lacrimile*: S-sigur?
(Jane): Sigur
(Eu): Ce ai acolo?
(Jane): Am adus niste ceai,sa nu racesti,ca dupa ma omoară Ela si Jason
(Eu): Mda...de care ceai este?
(Jane): Fructe de pădure. Am pus multa miere,stiu ca tie iti place mai dulce
(Eu): Mersi

       Iau o cana de ceai si incep sa beau din el. La un moment dat se aude o bătaie in ușă
(Jane): No care dracu ii? Stai aici,revin imediat

Pov Jane

         Deschid usa si vad un băiat de varsta lui Emily,cu părul albastru,aproape brunet si ochii verzi cenusii
(Eu): Tobias?
(Toby): Stii ca nu-mi place sa mi se spuna pe numele complet
(Eu): Ma rog,ce-i cu tine aici?
(Toby): Am venit să-mi văd surioara geamana
(Eu): Stai,tu nu erai mort?
(Toby): Ba da,poveste lunga. Acum ma lasi sa intru?
(Eu): daca-i faci ceva lui Emy,te fac preș de ușă -_-
(Toby): Nu-i fac nimic,stai linistită
(Eu): Vezi ca sunt cu ochii pe tine

Our Love Story Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum