Capitolul 10

17 2 1
                                    

Era ... Ce are el cu mine ? Ce i-am facut ? De ce ma urmareste ? A , stai , am uitat sa spun , cel care m-a prins era unul dintre baietii care fumau la coltul scolii . Era acel baiat care m-a observat atunci . Acel baiat cu ochii de un albastru intens , in care te poti pierde in orice clipa ... Stai , ce fac eu aici ? Stau deja de doua minute si ma holbez la ochii lui ... Doamne , acum tipul chiar ca o sa ma creada o ciudata , nu ca n-as fi una ... Imi smulg repede mana si incep sa alerg spre scoala . Il aud in spate cum ma striga dar nu ma opresc pana nu ajung in scoala . Ok , am sa incerc sa uir ce s-a intamplat . Ce ora am acum ? A , da , mate ... nu va pot spune cat urasc matematica , noroc ca o fac cu Andreea .

-Mama , dar repede mai alergi ... imi spune baiatul de care acum doua minute fugeam ca o nebuna . Faci vreun sport ? ma intreaba aplecandu-se cu mainile pe genunchi semn ca a obosit .

-De ce ma urmaresti ? il intreab cu frica ...

Stai un pic , frica ? De ce ar trebui sa-mi fie frica ? Doar nu ar vrea sa ma omoare ... sau poate ...

-Nu te mai uita asa la mine ca nu te voi omori , imi spune schitand un zambet .

Frate , dar toti citesc ganduri !? Da , nu te-ai prins inca ? Cine esti ? Subconstientul tau . O , serios inca cineva care citeste ganduri ... Eu nu citesc ganduri , eu gandesc odata cu tine , pentru ca sunt tu . Ok , decat sa ma mai cert cu subconstientul meu , mai bine ii raspund baiatului care asteapta sa zic ceva .

-Stiu ca nu ma vei omori , dar zi-mi odata de ce ma urmaresti .

-Ti-ai uitat ieri caietul asta la scoala , imi spune si mi-l inmaneaza .

Stai un pic , asta e caietul in care am desenat ieri pentru ca nu am avut jurnalul la mine !! Sper doar sa nu se fi uitat prin el ... Pe cine incerci sa pacalesti ? Aici ai dreptate ...

-Ai talent la desen .

Da , s-a uitat ...

-De ce te-ai uitat ? spun eu enervata .

-Un simplu multumesc ar fi de ajuns .

-Nu schimba subiectul , zi-mi de ce te-ai uitat !

-Curiozitate , raspunde el simplu .

Dupa care se suna . M-am departat de el si am dat sa merg spre clasa .

-Nu-mi multumesti ? ma intreaba el usor amuzat .

Nu l-am mai bagat in seama . Am ajuns in clasa si m-am asezat langa Andreea . Am stabilit sa doarma la mine in seara asta deoarece e vineri . La fel am facut si cu Mona si Alex .

Dupa ore am fost la ele sa isi ia lucrurile . Apoi ne-am indreptat spre casa .

Necunoscut : Hey , ti-a fost dor de mine ?
Ade : Nu , nu chiar .
Necunoscut : Ma ranesti , iubito .
Ade : Inca nu te-ai prins ? Trebuie sa iti desenez ? NU SUNT IUBITA TA !!!
Necunoscut : SI EU POT FOLOSI CAPS LOCK !!
Ade : Da , bine ... Acum lasa-ma ca am treaba ...
Necunoscut : Vin sa te ajut .
Ade : Nu ... defapt daca stau sa ma gandesc mai bine , vino .
Necunoscut : Buna incercare , dar inca nu ma poti vedea .
Ade : Of ... In fine , hai ca acum chiar am treaba ... pa .
Necunoscut : Pa , iubire :*

Si asa a inceput seara fetelor : cu o tona de filme de groaza , o tona de floricele pe jos si patru fete ce trebuiau sa stranga ... Dar seara in sine a fost draguta .

Hey , cum am spus , am mai postat un capitol . Astept parerile ( bune sau rele ) ;) . Bye :* .

-Oanika-


Viata unei fete ciudateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum