Pete de sange si bipait.:)

1.1K 53 1
                                    

Capitolul 24

 Vizita la sectie a fost  interesanta , si mult mai linistita decat fiecare zi pe care o am eu cu copii la gradii. Nu m-a  lasat sa vad nimic important  iar cel mai mare amuzament a fost cand Vlad a cazut de pe scaun. Va imaginati.

Aaron m-a dus acasa pe la 13:00 deoarece intervenise ceva mult mai complicat  si oricum nu era prea ok sa ma aflu acolo. Acum de plictiseala ma plimb prin parc uitandu-ma la cativa copii ce se dau cu sania unul pe altul si fac oameni de zapada . Viata este asa de dificila , totul se misca asa repede  nu ati  avut niciodata impresia ca nici nu a inceput bine saptamana ca deja sa terminat , dar cel mai aiurea nu vi s-a intamplat asta si cu vacanta nici nu incepe bine ca i-a sfarsit. Asa si acum  ,mai sunt 2 zile si toata odihna mea i-a  sfarsi.  Telefonul ma trezeste din visare :

-Alo Erika Mario la telefon !

-Buna!

-Ma bucur sa te aud , ce mai faci?( Pe bune asta e normal?)

-Da stii am sunat sa te intreb daca pana la urma poti venii?!

-Da bine voi fi acolo.

-Merci, ma bucur sa aud asta .

-De ce te bucuri , sau de ce iti pasa?Pana acum nu ai facut-o

-Erika , acum e altceva !

-Stii ,eu am putina treaba pa.

Nu imi vine sa cred ce nemernic , cum poate sa faca asa ceva ? Ce e in capul lui ? Ce e in capul meu de am acceptat sa merg ?

Mai  bine ramaneam in casa cu romanul meu de Amanda Quick , asta ar fi  insemnat ca am si telefonul inchis .Dar daca tot am iesit din casa c ear fi sa fac o vizia gradinitei , Laura mi-a spus azi dimineata ca are de rezolvat niste  acte.

***

Dupa un sfer de ora

-Erika ! Ce faci aici ?

-M-am gandit cat i-ar prinde bine putin ajutor!

-Pai te-ai gandit bine chiar mi-ar prinde , sunt  o multime de acte .

-Atunci ce mai asteptam!

Lucram aproximativ 3 ore cu nenorocitele alea de dosara  iar cand terminam hotaram sa mergem sa bam cate o cafea.  Cum termin inaintea Laurei astept pe hol ca aceasta sa iasa din birou . Insa in linistea asurzitoare  incepe sa se  suda un bipait , de fapt un ticait . Vine din unul din  dulapioare asa c ail deschid destul de panicata asta mi-ar trebui o bomba.  Ticaitul se opreste in momentul in care deschid  dulapul  dar inauntru nu vad nimic. Imi aduc aminte de ce faceam eu cand vroiam sa ascund ceva in dulap  si incep sa pipai tavanul  dulapului. Dau de un aparat  mic si neru ce adduce mult cuo statie  dar nu cred ca asta este . Dintr-o data incepe sa se auda un glas cunoscut “-Scott ajuta-ma sa o ducem pe doamna la ambulanta nu se simte prea bine .” ” -Bine .”  Aste SUNT  Scott si Vlad ce se intampla aici  ?  Aud pasi Laurei indreptandu-se spre mine asa ca pun repede aparatul la loc cine stie ce se poate intampla daca il iau ?!    Voi reveni  bipaitorule ,voi reveni , acum trebuie sa alu ce s-a intamplat cu BAIETII

Aaron pov.

Am promis ca fac cateva cercetari despre fostul Erikai  asa ca tocmai am vorbit cu un vechi  prieten care a fost incantat sa faca el asta in locul meu. “Prietenul la nevoie se cunoaste”.

 Sunt tot mai aproape   de Sadam  dar ceva lipseste , unde ascunde drogurile si armele ? unde? Gandul ca nu pot sa aflu asta mai repede ma inebuneste. Fac tot ce pot dar el  e mai  greu  de gasit  decat  acul in carul cu fan . Fac tot felul de planuri dar care mai mult ca sigur nu vor functiona . Trebuie, trebuie sa gasesc ceva inainte sa mai apara o victim.Nici nu apuc sa imi termin gandul ca alarma incepe sa sune si suntem chemati pe  strada unirii numarul 4 pentru o urgenta , o crima.

In mai putin de 5 mununte ajung acolo cu Vlad si Scott care au venit de urgenta . Ne indreptam spre spatele cladiri condusi de  o doamna extreme de speriata  . Totul in jur e mizerabil si mirosul efectiv te  ameteste, miroase groaznic  .  Ajungem la o usa alba derapanata  ce este intre deschisa  din spatele careia se aude un suspin . Intru cu vigilenta purtand manusile de unica folosinta si raman incremenit . In fata mea se afla doua  femei din cate imi dau seama  deoarece  una dintre ele este dea dreptul desfigurata, iar cealalta plange  langa  trupul  insangerat.  Toata  camera este  acoperita cu sange ascunzand  mizeria  din jur.  Mirosul este si mai puternic cu cat ma apropi de tanara  iar   femeia de langa ea , o doamna de  aproximativ 45 de ani isi indreapta privirea  indurerata spre mine .  Biata femeie nu mai are nici lacrimi ,ochii sai albastri sunt  incarcati de durere.

-Doamna .

-Nu stiu ce sa intamplat domnule politist am plecat cateva ore la  o matusa  pentru  a face rost de ceva de mancare  si am gasit-o asa.  Disparuse de acasa  , am crezut ca  a fugit de  viata noastra  mizera  dar cand  s-a intors  era  plina  de vanatai  si a  cazut  franta  in  pat . Mi-a spus ca  imi va spune  ce s-a intamplat inainte sa se culce  dar nu am  lasat-o , am pus-o sa  se odihneasca , imi era mila de ea  e  singurul meu copil  si o iubeam asa mult . Cand m-am intors am gasit-o asa . Daca o lasam sa povesteasca .  Spune femeia  printer suspine  si lacrimi  amare.

-Scott ajuta-ma sa o ducem pe doamna la ambulanta nu se simte prea bine .(Vlad

-Bine . Aaron ai grija  vezi ce gasesti pe aici inainte  sa apara criminalisti , pariez ca e legat de Sadam , si daca apar ei nu mai avem sanse sa aflam. (Scott

Incep sa  scotocesc   prin  lucruri incercand sa  descopar ceva , dar nimic . imi atrage atenia un ghemotoc de hartie de langa pat  si ma aplec dupa el. Despachetez cu  grija  foaia pentru a nu o rupe  si raman  masca  . Nu se poate  , asta e asta e  ce aveam  nevoie .

-----------------------------------------------------------------

“Harta dulap , Prinsa  Sadam  copii” 

---------------------------------------------------------------------

Se vede ca a fost scris de cineva  speriat  si  mort de oboist. Probabil stia ca  este urmarita  si a apucat sa scrie asta , apoi a mototolito pentru a parea  doar un gunoi.  Ingenios  aceasta  tanara ar fi putut  sa   ne dezvaluie o multime de lucruri . Ascund hartia intr-o punga sigilata  si o ascund in uniforma  .  Las in urma camera plina cu sange  si  cadavrul  persoanei ce m-ar fi putut face   sa inteleg  totul , Martorul cheie .  Dar si asta imi este de folos “ Multumesc  pentru asta oriunde ai fi!”

Stiu ca este scurt si probabil are greseli dar ma bucur ca am postat .  Ce parere  aveti  despre acest capitol? Imi doresc sa stiu parerea voastra daca va place sau ce ar trebuii sa schimb.

Dragoste la prima pata de cafeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum