Hei! Eu sunt Lolla . Locuiesc cu mama si in aproape fiecare an ne mutam dintr-un oras in altul. Astazi este o zi foarte grea , sunt nevoita sa plec , sa imi parasesc micutul dormitor si prietenii,de fapt prietena sau ceea ce consideram prietenă, dar sunt obisnuita. Asa ca imediat ce m-am trerzit mi-am facut bagajele , am ajutat-o pe mama sa impacheteze si cu noaptea în cap am luat-o din loc. Dupa doua zile de mers si scurte opriri am ajuns in Marea Britanie.Casa era mult mai mare decat cea in care am locuit,o nuanta de crem acoperind-o in exterior iar in interior dominand albul.Peretii sunt de un alb imaculat,in mijlocul sufrageriei o canapea rosie si doua fotolii sunt singurele pete de culoare.Bucătăria este mică,perfectă pentru mine si mama.Camerele sunt imense si intr-un număr mare.După ce imi aleg camera,imi duc bagajele in ea, o ajut pe mama sa despacheteze si merg sa imi fac un duş.Baia este imensă în comparatie cu baia veche in care abia ma puteam misca,cabina de duş ocupă mult spatiu,lucru care ma bucură.După un duş lung am mers in cameră si m-am pregătit pentru a doua zi,mi-am uscat părul,am verificat de doua ori programul si mi-am pus trei alarme,sa fiu sigură că ma trezesc la timp.
Dimineata m-am trezit înainte să sune prima alarmă,ce-i drept nu prea am dormit,am stat mai mult si mi-am facut diferite scenarii despre cum va fi la liceu.In cel mai bun caz o sa imi fac mai mult de o prietenă cu care sa imi petrec majoritatea timpului sau in cal mai rău caz o sa rămân o singuratică,cum am fost pana acum.Mi-am luat o cămasa albă si o fusta neagră pana deasupra genunchilor,tinută aleasă desigur de mama care pune multă valoare pe aspect.Părul mi l-am prins într-un coc si am ales sa folosesc doar putin rimel.
Mi-am luat geanta si după câteva minute in care mama a criticat absolut fiecare parte din mine am pornit spre liceu.
Am ajuns la timp afară încât să prind autobuzul.Când am intrat soferul m-a intampinat cu un zâmbet dar din păcate nu era unul strălucitor.Arată mai degraba ca o maimuta care primeste o banană stricată.Parul sau lung este prins intr-o coada si nu cred ca a mai fost pieptanat de cel putin o săptămână,câteva fire de par ii sunt lipite te frunte iar pete de mâncare ii acoperă o mare parte din salopetă.L-am privit pentru putin timp si i-am răspuns cu un zâmbet scurt apoi m-am asezat pe bancheta din spate.Pe parcursul drumului autobuzul s-a umplut de adolescenti,unii care aveau capul băgat în carti,unii cu castile pe cap,altii care făceau atat de mult zgomot incat muzica abia de se mai auzea iar unul,unul ei bine sta linistit pe locul din fata.De cand am urcat si pana am coborât a stat cu capul lipit de geam,privind în gol.
Cursurile au trecut repede si asa am ajuns sa ma aflu acasă mult mai devreme decat ma asteptam.
După putin timp in care am stat admirand casa m-am trezit in cameră despachetand restul bagajelor.Mi-am asezat lucrurile in dulap,apoi am aranjat ce se mai putea.După câteva ore in care am dezbătut daca sa pun sau nu cateva chestii pe pereti am hotărât ca nu ar strica putina pată de culoare.
Am lipit cateva postere cu trupele mele favorite,unele cu animale care mi se par foarte amuzante si cateva desene de ale mele despre care mama crede că au tente satanice.Sincer nu m-am gândit niciodată la asta,sunt doar sentimentele mele dintr-o perioadă mai grea.Am adormit fara sa imi dau seama cand s-a întâmplat asta.Toata săptămâna a trecut in acest mod,trezitul foarte devreme,ore dupa ore petrecute in sala de curs si culcatul la ore foarte tarzii.
LUNI.
Deja aud cum suna clopotelul. Astazi m-am trezit mai devreme,m-am imbracat intr-o pereche de blugi,o camasa si un cardigan negru.Parul l-am lasat pe spate si am ales sa nu folosesc machiaj deloc.Nimic nu s-a schimbat,acelasi Joe obosit,aceiasi adolescenti diferiti si acelasi tip singuratic.Inca nu sunt sigura daca ar fi bine sa vorbesc cu el sau nu.Dupa liceu am plecat spre un local din apropiere unde am de gand sa lucrez o perioada pentru a putea sa ma inscriu la cursurile de dans si cine stie,poate sa fac si cateva ore de canto.Dupa o discutie de o ora in care doar am aprobat spusele viitorului meu sef am ajuns acasa.Extenuata, am facut in duş scurt,am mâncat in bol de cereale si am mers la culcare.Sa fii chelnerita nu e asa rau,faptul ca va trebui sa servesc oamenii si sa le fac pe plac m-a facut sa fiu nesigura daca sa aplic pentru acest job dar gandul ca voi merge la dansuri si cicalelile mamei m-au facut sa cred ca a fi chenlenrita poate fi un lucru bun.Am adormit cu gandul la clubul de dans si la orele de canto.
A doua zi dupa cursuri am mers la noul meu job.Mi-am imbracat uniforma si mi-am pus lucrurile in dulap.Cand am iesit din camera angajatilor,localul era plin.Habar nu aveam ca atat de multe persoane din liceu vin aici.Recunosc,eram rusinata ca abia ce m-am integrat iar acum ma vor vedea aici,pe post de chelnerita.După câteva minute de holbat am mers la o masa pentru a lua comanda.A mers destul de bine,am luat comanda si i-am servit fara sa aud vreun comentariu la adresa mea.După alte câteva mese,zâmbete si priviri sau complinete de la niste tipi draguti eram epuizată.M-am asezat pentru a-mi odihni picioarele putin iar o fata satena,cu ochii de un verde uimitor,ca smaraldul,cu parul cret si fata rotundă,îmbrăcată în aceeasi uniformă ca si mine mi-a făcut semn sa merg până la ea.
"Da" Spun in timp ce privesc în jos.
"Esti bine?" Spune varand o tava pe bar in fata mea.
"Sigur." Ridic capul si ii zâmbesc scurt.
"Ok.Poti sa duci asta la masa 4?" Priveste in telefon apoi imi face semn spre tava.
"Desigur."Iau tava si ma îndrept spre fetele de la masa.Pun tava pe masa apoi ma întorc sa plec.
"Lolla,nu-i asa?" Se aude o voce subtire in spatele meu.
"Da."Ma întorc cu fata la ea si zâmbesc.
"Esti fata noua?" Înainte să pot raspunde începe să râdă si spune pe un ton batjocoritor "Sa lucrezi pe post de chelnerita intr-un local nu este exact ceea ce isi poate dori o adolescentă."O privesc fara sa stiu ce sa spun apoi ma găsesc răspunzându-i "Nu chiar.Dar consider ca este admirabil ca cineva sa isi câștige proprii bani decat sa stea la mana părintilor." In momentul acela fetele de langa ea si băiatul care li s-a alăturat pe parcursul discutiei au început să rada.Ma multe persoane s-au holabat timp de cateva minute apoi s-au reîntors la ce faceau înainte si discutau despre schimbul scurt de replici"Face 12.94" plec înainte să mai poată spune ceva,lansând-o sa fiarbă de nervi. Fata care sta in spatele barului ma priveste ranjind.
"Tura mea s-a terminat" o privesc scurt înainte să intru în vestiare.Ies îmbrăcată în hainele mele si pun uniforma în dulap.Imi iau geanta si ies repede din local.După mai mult timp de asteptat in statie hotarasc sa o iau pe jos pana acasa,dupa calculele mele nu imi ia mai mult de 15 minute.
Mai tarziu intru in casa si pun cheile pe masuta de cafea din sufragerie.Ma descalt si urc in cameră.Ma întreb de ce nu a ajuns mama pana acum.Las geanta pe pat si merg in capătul holului sa fac un duş.Las apa sa imi invadeze trupul.Încep să imi masez fiecare părticică a corpului,devenind mult mai relaxată si indepartand rușinea,nu,nu cred ca e rusine ci doar nervi,da,nervii, pe care mi i-a provocat acea fata.Cine este ea de fapt? Mi se pare cunoascuta dar nu o pot palsa intr-un loc anume.După câteva minute sau ore petrecute sub apa care se răcește cu fiecare picătură care curge si după mai multe scenarii despre cum ar fi putut decsurs discutia cu acea fată,mi-am înfășurat un prosop in jurul trupului iar altul in jurul capului.Imi îmbrac pijamelele pufoase cu norisori, imi usuc părul si cobor în bucătărie ca sa mananc cereale si sa o ascult pe mama cum se plânge de noua ei slujbă si sa o privesc cum ii sclipesc ochii cand povesteste cat de atractiv este colegul ei de birou.
Când ajung in dormitor observ ca este târziu si ma pun in pat,adormind foarte repede.

YOU ARE READING
O noua viata! [IN CURS DE EDITARE]
Fanfiction"Never stop dreaming" cuvintele care au schimbat viata unei adolescente