' Apartamentul viselor 2 '

478 24 3
                                    

Îmi amintesc că atunci când mi-am adus bagajele, apartamentul era plin de praf. Însă era un obiect pe care timpul părea că la ocolit. Era o carte cu un aspect antic. Coperta lucea la lumina Soarelui iar spațiul din jurul ei era neatins de praf.
Când am deschis-o prima oară, am simțit un fior rece în jurul brațelor. Am realizat cu stupoare că era un jurnal. Autorul fiind o fată pe nume Ana. Știam de poveștile legate de apartament, însă nu am crezut nimic, până să o simt pe pielea mea...
După ce am terminat de despachetat, am început să citesc câteva pagini din jurnal. Aveam o senzație de deja-vu. Parcă era vorba de viața mea. Eram totuși obosită așa că am ațipit cu jurnalul în brațe. În noaptea aia am visat un băiat, părea sufletul meu pereche, îmi dădea senzația că el e tot ce îmi doresc. Visul acela era atât de real încât atunci când m-am trezit nu puteam să cred că asta era de fapt realitatea, iar el era doar visul meu.
Ziua s-a derulat normal însă seara când am început să citesc din nou jurnalul, au pornit o serie de șoapte în capul meu. Care mai de care mai puternice. Toate îmi spuneau " nu crede în Baal''. Nu știam ce se întâmplă, așa că am dat vina pe oboseală.
În seara aia am adormit foarte greu, aveam vedenii. În toate colțurile camerei era câte o femeie care apărea doar când stingeam lumina. Nu făceau nimic, doar se uitau. Iar atunci când încercam să adorm începeau să vorbească.
Într-un final am adormit și l-am visat din nou pe el. Însă de data asta l-am respins. Atunci i-au crescut gheare și m-am luptat cu el. A doua zi m-am trezit toată zgâriată.
Am mers la muncă iar când am venit acasă, dormitorul mirosea îngrozitor . Așa că am dormit la o prietenă. În următoarea zi am început să fac curățenie și am găsit jurnalul făcut bucățele. Tot ce am mai rămas din el era un singur rând : Diavolul vine îmbrăcat în tot ceea ce ți-ai dorii vreodată.
Am început să plâng și am căzut în genunchi. Atunci camera a început să se întunece , iar din colțurile camerei ieșea un fel de smoală. Am încercat să fug, însă ușa era închisă și somoală o cuprindea deja pe jumătate. Mirosea atât de urât încât nu mai puteam să respir.
Smoala era lipicioasă și se prelingea pe corpul meu. Într-un final am fost înghițită de ea și când am deschis ochii mi-a apărut o fată care mi-a spus că îmi va da drumul dacă îl voi distruge pe el.
În momentul acela simțeam cum smoala îmi pătrunde în gură și în nas. Parcă avea viață. Lichidul acela mi se scurgea pe gât, așa că într-un ultim gest am dat din cap și am acceptat.
Atunci am deschis ochii și m-am trezit. Totul a fost un coșmar. Lângă mine am găsit un bilețel în care mi se descria ce trebuie să fac pentru a-l distruge.

American Horror StoryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum