Intoarcerea! ~ Klaroline Fan-Fiction

Capitolul 10: Jocul a inceput!

O alta zi si o alta povara de suportat. Incerc inca odata sa trec peste toata faza cu Connor dar serios acuma, cine poate sa o faca? Doar ce mi-a propus sa o exterminam pe Kayla si nu exagerez. Sunt mai mult decat sigura ca pune ceva la cale la fel cum eram sigura si inainte ca bebelusul vampir sa-si faca loc in casa noastra... adica a mea, casa mea. 

Din nefericire cred ca singura solutie pentru a scapa de Kayla este prin a-i face jocul lui Connor, ceea ce nu v-a fi deloc placut. Da... este o idee absolut geniala. 

M-am imbracat cat de repede am putut dupa care am parasit camera mergand cu pasi repezi spre living insa ceva imi atrase atentia. Am observat-o pe Kayla cum se plimba pe hol fara nicio problema mergand spre partea mai intunecata a casei, loc in care stiu bine ca ea nu are ce sa caute. 

"Hei, unde crezi ca mergi?" o intreb facand pasi spre ea. Kayla se intoarse indiferenta cu fata spre mine privindu-ma cu o mutra plictisita. Am fulgerat-o cu privirea asteptand un raspuns , aceasta fiind total neinteresata de ceea ce tocmai o intrebasem. "Raspunde-mi odata!" tip teoretic la ea.

"Merg in camera mea, din cate poti vedea!" imi raspunde inapoi si eu raman cu gura deschisa. Cum? 

"Camera ta? Si ma rog care ar fii aceea?" o intreb, ochii intunecandumi-se. Kayla zambii dragalas apoi imi arata spre camera din capat, moment in care aproape am tipat. Ce dracu!

"Cine ti-a spus ca poti sta acolo?" o intreb apucand-o de brat, lasandu-mi ochii rosiatici la vedere. Kayla ma privea total confuza, lucru care ma enerva mai tare decat eram deja.

"Doamne, lasa-ma! Connor a spus ca-mi pot alege orice camera de aici. Si cum aceea a fost cea mai spatioasa... am ales-o pe ea. E adevarat ca mobila e putin cam... naspa, sa spun asa dar putin redecor nu strica." imi spune si ma abtin cu greu sa nu-mi bag mana in parul ei.

"Aia este camera parintilor mei, in niciun caz nu vei sta acolo sau reschimba mobila!" Daca nu a fost reschimbata inca. ii reprosez rece, iar Kayla pufneste amuzata.

"Tu chiar vorbesti serios? Ai impresia ca ma intereseaza vreun pic istoria casei astea sau provenienta fiecarei camere?" ma intreaba total detasata. "Dar sa ma intereseze sentimentalismele legate de parintii tai." imi mai spune odata insa de data asta imi las frau liber emotiilor impingand-o cu putere de perete. 

"Asculta-ma bine, tu chiar crezi ca te voi lasa sa-mi invadezi spatiul si mai ales, nu numai al meu, al parintiilor mei , si sa nu fac nimic?" o intreb printre dintii in timp ce aceasta se straduia sa se elibereze de stramsoarea oferita de mana mea gatului ei. "Nu ai ce cauta acolo si... " sunt intrerupta brusc de doua maini puternice ce ma trag de langa Kayla lipindu-ma de un corp masiv. 

"Am nimerit intr-un moment prost?" intreaba Connor privindu-ne atent. Nici nu ai idee! Mi-am inclestat pumnii la vederea sa, departandu-ma rapid de el. "Sa inteleg ca da!" isi raspunde singur la intrebare apropiindu-se de Kayla si ajutand-o sa se ridice. "De data asta ce s-a mai intamplat?". Ne intreaba vizibil curios.

"Oh, Connor!" incep eu nervoasa. "Parca nu stii deja ce se intampla. Absolut totul se intampla. Incepand de la ea si oprindu-se la tine. Cumde ai indraznit sa-i dai camera parintiilor mei acestei... ah!" spun oprindu-ma brusc. Connor ma privea ciudat neintelegand prea multe din ce ziceam.

"Camera parintilor tai?" ma intreba curios si total confuz. "I-am spus sa-si aleaga orice camera ar vrea. Nu neaparat aceea... " imi spune dar mana mea il intrerupe. Am dat din cap zambind ironic apoi m-am intors pe varfuri mergand spre camera mea. Chiar am nevoie de putin timp in care sa stau departe de cei doi. 

***

Dupa cateva ore de meditat, m-am ridicat brusc de pe podea fiind plina de nervi. Connor chiar are senzatia ca poate sa ma calce pe nervi si sa profite la maxim de unicele momente de vulnerabilitate pentru a-si face jocul? Nu, nu-l voi lasa sa-mi strice planurile. Am de gand sa-mi duc intreg planul la bun sfarsit.