Cartea 1 - Cazurile Detectivei Amanda Graaces

Capitolul 10: Doar prima data e mai greu

Si am ajuns in fata locuintei acestuia. Locul , pe dinafara, arata murdar si vechi n am sa mint, probabil ca inauntru totusi arata mult mai bine, sau cel putin asa sper.

- Nu pare sa mai locuiasca cineva aici...hmmm.
- Sau poate ca da, haide sa incercam ce avem de pierdut.

Bat in usa , iar mai apoi folosesc soneria care , prin uimire, inca functioneaza. Dar nu raspunde nimeni.

- Se pare ca nu vom obtine nimic, imi pare rau Amanda.
- Nu! Stai putin am o idee, hai sa intram inauntru. Poate gasim ceva care sa ne ajute.
- Nu putem face asta fara un mandat. Putem sa ne pierdem slujba dac afacqem asta.
- Uneori daca nu risti nu castigi !

Credeam sincer ca înăuntru va fi mai bine , dar aparent m-am inselat. Locul asta arata de parca toți vagabonzii vin aici sa doarmă și să stea, și pe lângă asta mai e si mirosul ăsta oribil. Sunt atât de multe chestii încât nu stiu de unde să încep să cercetez.

În timp ce eu si coechipierul meu Andrew ne învârtim de colo colo, un troncanit absurd ne tubura linistea. Sunetul venea de la subsol.

- Ai auzit si tu asta ? intreaba Andrew
-Aha...crezi ca ar trebuii sa verificam ?
- Glumesti , ma roade curiozitatea acum.

Da mă roade , și nu doar curiozitatea ci și frica, ce dracu' am putea găsi acolo. Poate un câine , au o pisică , sau un raton care își cauta de mancare. În cel mai rău caz ar putea fi o haită de ratoni. Coborâm scările subsolului , ne apropriem de ușă , Andrew o deschide încet. Iar eu intru luminând zona cu lanterna, nu vad nimic. Nici un câine , nici o pisică, nici haită de ratoni de care speram sa nu dăm. PUFF!!

Mă întorc repede iar în fața mea pe jos era Andrew , iar peste el un bărbat ciudat are îl strângea de gât. M-am blocat, Andrew aproape că moare, bărbatul acela îl omoară. Sut panicată nu știu ce sa fac , lângă mine la 5 cm, stă o bâtă mare si grea de baseball. Îmi las lanterna să cadă din mână, și i-au bâta. Mă îndrept spre el, nu m-a obsrvat, îl privesc pe Andrew preț de o secundă cum moare încet. Ridic bâta deasupra capului și fără să mă gandesc la consecințe și la ce va urma, îl lovesc puternic în cap. În momentul impactului un sunet asurzitor îmi înfundă urechile, iar sângele țâșnește în toate părțile. Totul era roșu , mâinile îmi tremurau, picioarele începeau să își piardă stabilitatea. Scap bâta de baseball din mână, de pe care se prelingea sângele, și mă apropii de bărbat. M-ă aplec pentru ai verifica pulsul, l-am omorat. Eu am ucis pe cineva , acum chiar aici, doar eu , nimeni altcineva.

- Nu Nu Nu!!!!!!!!! CE MĂ FAC !? CUM AM PUTUT SĂ FAC ASTA!??? Nu e posibil, sunt o criminală acum???? - Amanda...ce ai făcut ? E mort. Asta e de rău , e de foarte rău! - Nu putem fi prinși cu asta , dacă ne prind o să pierdem tot. Tot ce am strâns atâția ani muncind. Trebuie sa ne calmam și să ne gândim la ce sa facem. - Să ne calmăm, da sunt calm. E în regulă , da... cum să fie în regulă? - Știu , ar trebuii să îl îngropăm, undeva în pădure , într-o pădure din apropiere, da așa vom face.
- Stai puțin, întâi trebuie sa aflăm cine e.

Andrew îi golește buzunarele tipului. Gaseste un telefon si un act de identitate. - Bun. Ținele tu. - Să ne luăm mănuși , pentru a nu lăsa amprente , în caz că v-a fi găsit. Ridicăm cadavrul , pe care l-am băgat într-un sac negru mare , și îl aruncăm în mașină. Ajungem în pădure , însa înaintăm pe jos, târând corpul după noi, încă câțiva metri în adâncul păduri.
- O să-l îngrop , tu du-te înapoi în mașină Amanda. - Nu , m-am gândit mai bine , am putea să facem să pară totul doar un mic accident.
- Cum ?
I-au un bolovan și îl pun de desuptul capului lui. Îi poziționez corpul astfel încât să pară că a alunecat cu capul în piatră. - Uite așa. Acum îl lăsăm aici si plecăm.
- Ești sigură că așa e cel mai bine?
- Da , de ce nu ar fi. Accidentul perfect, se plimba prin pădure iar dintr-o dată un sunet l-a speriat a alunecat si a cazut lovindu-se puternic de piatră.
- Sună credibil. Dar cu telefonul ce facem ? Si care e motivul pentru care e în pădure? Cu ce a ajuns aici ? Pentru că e destul de departe de casa lui.

Încep să mă stresez și agit, Andrew are dreptate. Nu e atât de simplu...