Cartea 1 - Cazurile Detectivei Amanda Graaces

Capitol 16 : El sau Ea?

Simțindu-mă ușurată că am scăpat de păpușă mă trântesc pe covor lângă canapea, încercând să îmi trag suflarea.
Telefonul fix sună:

                              * ding ding *

Mă duc și răspund.
- Aici Amanda Graaces,  cine e ?
- Știu că tu l-ai omorât de Allan, vreau să știu de ce!
Inima aproape că îmi explodează.
- Ce... nu ... eu nu am... omorât pe nimeni... . Nu înțeleg despre ce vorbești.
- Asta e bună , mai faci și pe proastă. Răspunde-mi la o întrebare simplă,  de ce l-ai omorât?
- Cine ești? Și de ce vrei să știi?
- Sunt prietenul lui, spune-mi de ce , nu te interesează pe tine de ce vreau să știu !
- Nu pot să îți spun la telefon , nu vreau. Tu ști cine sunt dar eu nu știu cine ești.
- Prea bine , ne vedem în fața casei lui Allan la 4:00 a.m.
- Am înțeles.
- Să vii singură, altfel vom avea probleme!

     Închid și mă pregătesc să plec la locul întâlnirii. Cine e , și de unde știe ca eu l-am omorat , cum a aflat ?! Nu îmi amintesc să ne fi văzut cineva cu cadavrul , e imposibil. Totuși unde am greșit,  și acum trebuie să îndrept greșeala.  Nu mă voi lăsa arestată pentru chestia asta.
Imi i-au cheile mașini,  închid ușa și mă urc în mașină. Când să pornesc mașina telefonul îmi vibrează, e Andrew.
Ahhh ce-o mai vrea și ăsta acum. Deschid telefonul și îi citesc mesajul:

" Hei Amanda , astă-seară trebuia să mă inviți la cină , probabil că ai uitat. Nu-i nimic , îți reamintesc eu. Ce ai zice să luăm prânzul împreună în loc de cină? •_• "
  
   Doamne cât de patetic,  fix de prânzul lui îmi arde mie acum , când urmează să mă întâlnesc cu un dobitoc care știe despre tâmpenia de crimă. În fine ar trebuii să îi răspund,  să nu par dubioasă.

" Ohh Andrew... îmi pare așa rău. Nu pot să cred că am uitat și am promis.
Dar da , ar fi minunat dacă am lua prânzul împreună,  abia aștept. "

         Așa, acum că am scăpat și de asta pot să mă întorc la ale mele , trebuie să ajung la ora 4:00 a.m. în fața casei lui Allan, așa că mai bine aș pleca, e și jumate.
Ce nu pot să înțeleg e chestia asta , cum a aflat , cum m-a prins,  când m-a prins , că nu îmi amintesc să văd o alta persoană la momentul când l-am ucis decât pe Andrew... . E ciudat , n-am să mint. E riscant să mă duc acum acolo,  dar nu am de ales , trebuie să știu. Trebuie să aflu totul,  și să repar greșeala pe care am făcut-o.
Dacă nu voi putea să-l fac să tacă,  v-a trebui să-l fac să dispară.
După vocea de la telefon părea un bărbat de mai mult de 30 de ani , trebuie să recunosc îmi este puțin frică pentru că voi merge singură dar nu am altă alternativă, dacă nu fac asta o să meargă la poliție și voi avea probleme.
Asta e singura cale , chiar dacă ar putea fi și ultima mea zi...