Încet, încet am reuşit să revin la munca mea de zi cu zi.Cu toate că unele lucruri erau în ceață totuşi viața mea era echilibrată.Am păstrat aşa-zisele "întâlniri" cu Gray secrete evitând vrun scandal între familia mea şi acesta.Azi avea să vină soțul meu...unul dintre lucrurile care îmi erau foarte încețoşate.Nu-mi puteam aduce minte nici măcar numele lui, dapăi aspectul.Tot ce aveam de făcut era să aştept şi să văd ce se va întâmpla.
Staphany -Scumpo, să mergem să-l întâmpinăm pe Spike!
Eu -Vin acum mamă!
Numai Spike am auzit din gura ei toată săptămâna, e obsedată de idiotul ăsta!Mă rog...idiotul ăsta e soțul meu.Zic că e idiot pentru că aşa pare, ce nebun ar pleca în altă țară să îşi ia soția cu el şi nici măcar nu s-a ostenit să dea un telefon când a auzit că-i moartă!?!?
În fine...totul va fi ok..trebuie să mă calmez, să îi zâmbesc şi să mă comport cum s-ar comporta o soție.
Eu -Unde este?
Stephany -Aşteaptă scumpo, sunt sigură că mai are puțin.
Eu -Mda...
Îl aşteptam deja de jumate de oră.Pierd atâta timp prețios doar ca să îl aştept pe prințşor să vină...
??? -Doamnă Stephany, scumpo...!
Spre noi s-a îndreptat un bărbat înalt, zvelt, cu părul brunet şi ochii cafenii.
M-a îmbrățişat şi m-a strâns parcă cu silă, nu ştiu de ce.
Mi se părea foarte cunoscut, dar nu ca şi soțul meu, ci ca bărbatul din seara aceea, de la mormântul...meu.Era acel "Thou", dar de ce toată lumea îl numeşte "Spike"?!
Iar mama şi bunica au spus că el nu sa întors deloc în țară, munca era prea împortantă...ceva e foarte putred aici...
Spike -Mi-a fost dor de tine, îmi spune zâmbind fals
Eu -Şi mie de tine, răspund îmbrățişându-l
Trebuia să joc teatrul ăsta până la sfârşit.Orice ar fi nu pot renunța acum.Descopăr lucruri ascunse de care înainte nici nu mă gândeam că se pot întâmpla.
Stephany -Credcă eşti obosit, să mergem acasă ca să te odihneşti.
Am urmat în maşină şi am plecat spre casă, unde imediat ce am ajuns "Spike" s-a dus la culcare.
Fug în camera mea rapid pentru al suna pe Gray.
Conversație telefonică*
Eu -Hey, ai aflat ceva?
Gray -Nici un lucru sigur, s-a întâmplat ceva?
Eu -Păi soțul meu...
Gray -Cei cu el?
Eu -Nu mi-am recuperat încă toate amintirile, iar spre dezavantajul meu el este una dintre amintirile încă nerecuperate.Ce ştii despre el?
Gray -Îl cheamă Spike, este un om cu o putere mare în aceea ce priveşte meseria lui.Am avut multe dispute cu el, din mai multe motive...
Eu -Nu ştii nimic despre relația mea cu el?
Gray -Nu vorbeai la muncă despre viața ta personală, mai ales nu-i povesteai asta duşmanului tău de moarte, spune chicotind puțin
Eu -Mda, adevărat...nu ştiu ce, dar ceva mi se pare foarte putred la el
Gray -Nu mă-ntreba pe mine, tu te-ai căsătorit cu el
Eu -Încă nu m-am căsătorit!Şi încep să cred că e mai bine că încă n-am făcut-o încă
Gray -Am să învestighez mai îndetaliat, între timp...ai grijă,ok?
Eu -O să am...
Gray -În caz că ceva ți se pare dubios mă suni sau laşi un mesaj..
Eu -Am înțeles
*Conversație telefonică încheiată*
E greşit să spun că nu am vrut să încheiem discuția?E greşit că aş mai vrea să vorbesc cu el??Doamne!La ce tot mă gândesc?!Nu se poate!!!Trebuie să-mi intre bine în cap asta!Gray nu mă iubeşte!Suntem inamici, iar eu sunt aproape căsătorită cu idiotul ăla!Ăsta e adevărul..
Mă arunc în pat şi stau să mă gândesc.S-a purtat al naibii de rece când m-a văzut...de ce?Doar nu eu sunt soția lui?Mai are alte...cu care se joacă sau ce?
A fost dubios, oricum, trebuie să-mi aduc aminte, orice ar fi.
Deschid internetul şi caut cel mai bun pshiholog şi hipnotizator, da, ştiu că pare ciudat, dar când eram mică am fost hipnotizată să-mi amintesc unde mi-am lăsat ultima oară lănțişorul, iar după ce mi-am revenit din transă ştiam unde e.Uimitor, nu?Poate că merge şi de data asta...
Îmi iau geanta, cheile şi telefonul şi ies pe uşa.După ce-mi încui bine camera mă îndrept subtil spre ieşire.Nu vreau ca cineva să afla că am plecat să-mi amintesc de soțul meu.
Spike -Unde pleci, scumpo?
Eu -O, te-ai trezit,scuze ca nu am făcut linişte, nu vroiam să te trezenc.Mă duc la o prietenă colegă de muncă.Revin cât pot de rapid.
Spike -Aha, ai grijă
Accentul lui pe "ai grijă" parcă arata că ştie cam ce aş vrea să fac.
Cum văd că mă sărută pe obraz şi se întoarce am zbughit-o şi eu.Am luat primul taxi care l-am găsit şi am fugit rapid.
Atâtea întrebări fără răspuns grele ca nişte ghicitori vechi..abea aştept să le rezolv..
CITEȘTI
Cine sunt...?
Romance???:Ajutooor! Ajutoor!! Va rog, cineva sa ma ajute!!!!! Tipam continu ca o disperata, eram singura si parasita, fara nimeni, murdara....ca un caine abandonat de stapanul lui....dar in cazul meu, eu nu stiam cine imi era stapanul...sau daca am avut u...
