Rădăcini- Alpha

Emoții

Mincus povesteşte
  
    Acest copil din haita Lord a fost cel mai bun lucru întâmplat pe această seară. A fost singurul care avea detalii și informații despre fiul meu. Deși am oameni care păzesc tot teritoriul care este cât o jumătate imensă de pădure,  se pare că Arion a reușit să treacă neobservat sau a știut când a fost pauza fiecărei persoane în parte și a profitat de acest lucru. După cum am zis, este un băiat foarte isteț și se pare că a pus în aplicare tot ce l-am învățat.
   Am vorbit cu George Lord și ne vom aduna cu toții în această seară pentru a-i da de urmă lui Vartok, nu trebuie să scape pentru ce a făcut, va plăti cu viața lui și va regreta faptul că mi-a răpit puiul. Noi vom căuta și aștepta pe ambele teritorii, avem acordul și mă bucur enorm, având în vedere faptul că Arion a încălcat teritoriul fără știrea și voia lor, ca să nu mai spun a noastră. Haita Lord este o haită demnă, un aliat ideal și prieteni adevărați. Acum îi pot înțelege, știu cum e să îți pierzi propriul pui deși se pare că eu nu sunt la fel de puternic ca și ei...își pot controla aceste emoții, sentimente foarte bine pe când eu simt că o iau razna, sunt disperat.
    - Băieți, sunteți gata?
    - Gata, Mincus!
    - În regulă! Haideți să îl găsim pe Arion și să îl facem pe Vartok să dispară de pe fața pământului.
    Cu toții începem să urlăm, eliberând această dorință de a îndeplini misiunea și încărcându-ne cu energie.  Eu voi sta cu Millo și câțiva dintre membrii haitei la marginea șoselei, poate vom avea noroc să se întoarcă tot pe același drum ( asta în cazul în care a reușit să scape) sau poate dăm de străinul neîngrijit care a îndrăznit să îmi atingă puiul cu mâinile lui jegoase. 
    Haita Lord stă pe teritoriul său din care face și Ash parte, el va sta pe partea cealaltă a șoselei patrulând toată zona, el e cel ce a adulmecat mirosul idiotului și una din speranțele noastre.
   Luna plină începe să apară, ceea ce ne ajută foarte mult, mai ales pentru membrii mai tineri care abia și-au primit puterile și nu au învățat să controleze vederea de noapte. Eu cu Millo mergem spre dreapta în timp ce Ash se îndreaptă în partea opusă. Am spus tuturor să urle de trei ori în cazul în care găsește unul din idioți sau ceva legat de Arion. Nu îmi fac prea mari speranțe că vom reuși în această seară, dar trebuie totuși să cred că ceva se va ivi.
      Simt o mică tensiune între membrii haitei, știu că unora le este frică, unii sunt pentru prima dată implicați într-o căutare importantă. Le-am dat detalii despre Vartok și acel străin, deși sper doar ca dușmanul nostru să nu se fi schimbat prea mult pentru a fi recunoscut. Simțim tot felul de mirosuri străine, vârcolaci beta, care sunt doar pe jumătate bestii, au un miros aparte, având în vedere că sângele lor este doar pe jumătate ca al nostru. Se pare că străinul respectiv cunoaște aceste teritorii și le-a ocolit într-un mod destul de bine învățat. Ce se întâmplă? Se aude un urlet puternic...al doilea...oare vine și al treilea? Încep să înghit în sec și speranța începe să își facă apariția.
    - Mincus, al treilea urlet! Să mergem, repede! Poate e Arion și sperăm să fie în viață!
    Fără să stăm prea mult pe gânduri începem să alergăm cât ne țin picioarele, ocolind cu ușurință copacii și capcanele de care vânătorii nu cred că noi știm. Observ cum toți aleargă pe ambele teritorii, vibrațiile pașilor apăsați se simte în tot solul...trebuie să ajungem la pasajul subteran care face legătura dintre teritoriul nostru cu teritoriul Lord. Ajungem mai repede decât ne-am imaginat și așteptăm să apară,  cred că e Ash, deoarece e singurul care lipsește de aici...băiatul acesta e o binecuvântare. Chiar dacă nu este vreo veste în legătură cu Arion, măcar este un început.  Îi privesc pe toți din jurul meu, sunt cu sufletul la gură și se întreabă ce se întâmplă. Auzim voci care vin din micul tunel, sunt mai multe...cred că...
    - L-am auzit! L-am auzit pe Arion, este în viață!
    Încep să plâng de bucurie, puiul meu este în viață...deși mai este o voce necunoscută, o fată.
   -Fiți pregătiți cu toții, mai este o persoană pe care nu o cunoaștem, o fată...miroase că un alpha.
    Adulmec adânc pentru a fi sigur și într-adevăr este sânge pur.
    - Cunoașteți o haită Alpha de prin apropiere?
    Cu toții ne privim nedumeriți, fapt ce dovedește că nimeni nu cunoaște. Au ajuns, sunt aici! Arion iese primul, urmat de o fată, nu pare mai mare decât el și Ash apare ultimul. Puiul meu, este în viață, îmbrăcat cu niște haine străine,mari dar grosuțe. Iese imediat din tunel, dă drumul mânuței fetei și aleargă spre Millo.
   -Mamă?
   -Arion? Fiul meu!
  Aleargă unul spre celălalt plângând, Millo a căzut pe genunchi în momentul în care Arion s-a apropiat de ea. Amândoi  plâng de bucurie, rugile ne-au fost ascultate. Sper să mă ierte pentru tot ce am făcut. Îl privesc pe Ash și îi strâng puternic mâna.
   - Îți mulțumesc, Ash! Ești un bărbat demn de încredere și acest fapt va fi răsplătit.
   - Mulțumesc, Mincus. Acum, mergi la el, îi era foarte dor de voi.
    Îl privesc pe Arion care la rândul lui face la fel, are ochii înlăcrimaţi și mă privește cu  bucurie. Întind brațele spre el, sper să mă îmbrățișeze, chiar vreau să îl simt la pieptul meu, să știu sigur că este el. Aleargă spre mine fără să stea pe gânduri și îmi sare în brațe.
   - Arion, iartă-mă te rog!
Este el, băiatul meu puternic și isteț...este în viață și în brațele mele. Îi privesc fața și observ câteva urme, cel mai probabil de la acel nemernic. Dacă îl voi vedea vreodată, îi voi rupe mâinile la propriu. Nimeni nu atinge un copil în acest fel, mai ales pe fiul meu.
   - Ești bine? Te-a rănit?
    - Nu prea tare, dar sunt bine.
    - Puiul meu! Cum ai reușit să ieși de acolo?
     Mă privește fericit și apoi se uită la fetița străină. Ne apucă de mâini, ne privește separat și apoi la străina cu chip angelic.
   - Am avut un înger păzitor. Mamă, tată, membrii haitelor...ea este Karin, cea mai curajoasă fată pe care o cunosc.
   O privesc mai atent pe această fată care mi-a fascinat băiatul și observ faptul că seamănă destul de bine cu Millo când am cunoscut-o, deși era mai mare decât ea...trebuie să fie un semn...această fată va deveni cineva dar trebuie să aflu din ce haită face parte.