A mai trecut o lună și deja ma apropi de absolvire,nu am mai avut nici un contact,cu Sebi sinceră sa fiu da îmi e dor de el însă dacă el consideră,că nu merit sa ma susțină mai bine îndur singurătatea,Petre se vede cu el non stop,bine e treaba lui ei se vedeau mereu non stop,nu pot sa îi impun eu lui Petre să nu se mai vadă cu Sebi,aia e acum,m-am izolat în casă,bine ziua ma duc la liceu,după vin de la liceu si învaț si seara merg cu fetele la "Night cars",uneori dau si de Petre și Sebi acolo dar nu ma dau în vânt prea mult să stau cu ei,mai ales cand ma uit la Sebi și îmi amintesc că a zis "daca te duci în Londra și faci ceva" chestia asta nu îmi iese din cap,eu,tot eu care niciodată nu l-am înșelat sau niciodată nu am lipsit de la concertele lui mereu l-am susținut sa îmi reproșeze asta pai e ceva de necrezut ma doare sufletul când văd ce am ajuns să fac din cauza lui,mă izolez în casă îmi șterg rețelele de socializare,doar ca să nu mai dau de el și să îl uit,dragostea e oarbă,bine si eu tot așa sunt,încă îmi pun întrebări de genul,"oare Sebi,ce mai postează,Sebi ce melodie mai scoate?" Atâtea întrebări fără răspuns de fapt vorbesc cu subconștientul meu,Petre nici el nu e cine știe ce fericit,se simte prost de câteva luni de când a înșelat-o pe Anne nu v-am zis niciodată motivul despărțiți lor dar ăsta e motivul,uneori nu mai găsim ce vrem la partener și mai facem si din astea,nu îl judec pe Petre cu nimic ca pui mei e fratele meu și îl iubesc,dar da el a procedat greșit,în fine poate si ea l-a făcut să recurgă la metoda asta.
Hai să trecem peste toată tristețea asta mi-am trimis dosarul cu acte la Universitatea din Londra și am fost acceptată,au zis ca ultimul act ce trebuie trimis e diploma de la bac nu mai am mult și dau si bac ul și gata plec,bine plec trei ani sau doi ani jumate,după ma întorc în București să îmi deschid un cabinet particular și să fiu un psiholog,sa ajut lumea sa se vindece de orice boală a minți si orice gând ce nu le dă pace,dar înainte de asta trebuie sa îmi pun eu stop la gândurile și amintirile cu Sebi,mă macină tot timpul amintirea lui si tot ceea,ce făceam cu el de data asta nu o să mai trec de la trapper la trapper că nu mai am cum sa fiu așa,o să fie greu sa trec peste tot ceea,ce făceam cu Sebi,dacă m-ar fi înțeles și ajutat acum eram cu el si nu mai eram nevoită să dispar așa din peisaj,oricum mi-am luat destul de mult hate cât am fost cu el,aia e mi-am asumat asta,acum nu o sa plâng că nu mai sunt la grădiniță🕳
