Sebastian se ridică şi îmi deschide uşa.Stă în faţa mea şi are o privire foarte intensă.De ce mă priveşte aşa?Care-i problema lui?Oh,simt că vreau să mă năpustesc asupra lui."Liniştete fat-o!"-îmi strigă vocea mea interioară.
-Pe mîine, spune el cu un glas scăzut.
N-ar fi politicos dacă nu l-aş invita în casă.
-Vă rog,ar fi o plăcere dacă aţi intra la o cafea.După o zi atît de lungă.
-Nu,e tîrziu,şi trebuie să fiu acasă deja.
-Ei,nu e chiar atît de tîrziu,spun eu şi folosesc una din privirile mele convingătoare.E doar o cafea!
Se uită la mine cu ochii lui,plini de amuzament.Oare am spus ceva ce nu trebuia?-încerc doar să fiu politicoasă şi atît.Dar,în sufletul meu ştiu că mai vreau să fiu cu el un timp.Oare a observat asta?-sper că nu .
-Bine,dar nu stau mult.
-Excelent!
Voce mea interioară se rîde în hohote acum de mine.Sper din tot sufletul ca Ana să doarmă.Intrăm în casă,iar Sebastian trage o privire care cuprinde întreaga locuinţă.
-E frumos aici,murmură el.
-Da,Ana a amenajat totul,are gusturi bune.
Vorbind de lup-Ana coboară scările,zburdînd şi strigînd.
-Mia,tu eşti?
Nu,Nu acum.Trebuia să doarmă.Cînd ajunge jos,holbeză ochii spre Sebastian şi zîmbeşte.Hm,nu e reacţia la care mă aşteptam.
-Hei,bună,ce surpriză plăcută.
Poftim?Ăştea se cunosc?"Normal că se cunosc ,doar ea te-a programat-strigă vocea mea"La naiba!
-Hei ,Ana.Da chiar plăcută surpriză,spune Smith.
Ascult cu atenţie cum ăştia doi îşi împărtăşesc impresiile,şi nu-mi dau seama ce se întîmplă.
-Voi,doi vă cunoaşteţi?
-Da,sigur,spune Ana.Eu şi Sebastian am fost membrii unui proiect de caritate.Ţi-am povestit îţi aduci aminte?
Oh,sunt atît de derutată şi confuză.Deci se cunosc de mai demult?
-Nu îmi aduc aminte,de asta.În fine ,Domnul Smith m-a ajutat mult azi,şi îi sunt datoare cu o cafea,Stai cu noi?
Ana iară îşi holbează ochii,dar data asta se uită ba la mine-ba la Sebastian,încercînd să găsească ceva.Îi fac o faţă ruşinată şi dîndu-i de înţeles că am prins ce caută.Ea zîmbeşte sub nas,şi în cele din urmă îi arată lui Sebastian să ia loc.Ana pleacă la bucătătre să-i dăie instructajul domanei Rose,şi după cîteva secunde se întoarce.
-Deci,ai fost azi cu Seba...cu Domnul Smith,toată ziua?
-Da,i-am spus lu Jorge să te anunţe.
Se uită la mine parcă supărată.
-Să ştiţi că apreciez ceia ce faceţi.Mia se simte mai bine în fiecare zi,nu a am văzut-o să plîngă demult,doar că are nişte coşmaruri,aţi vorbit despre asta?
Ce ?.Chiar dacă am vorbit e confidenţial,şi am plîns fără să mă vadă,chiar azi am plîns.Nu înţeleg de ce sunt atît de furioasă,faptul că se cunosc,sau faptul că Ana nu mi-a spus despre asta.
-E confedenţial,şi ar fi bine să plec,e tîrziu deja,spune Sebastian cu un glas autoritar,şi nuştiu din ce cauză pare foarte supărat.
-Înţeleg,spune Ana,cu o faţă supărată
CITEȘTI
Pierderi şi regăsiri.
Storie d'amoreSentimentele ne lasă purtaţi de val,lăsîndu-ne să visăm prea mult.Suferim şi iar suferim,ne doare şi tot ne doare.Mi-a fost frică de durere,pentru că e un drog cu care te obişnuieşti,ştiu asta pentru că trăieşte în sufletul meu,şi nu are de gînd să...
