Ce mă face să mă simt atît de bine lîngă el?Să fie felul cu care mă priveşte,sau mirosul lui aromatizat cu înţelegere.Ce are el ce nu au alţii?Să fie secretul în vocea lui,sau inima care sună ca nota "Do"din piesa mea.Cine este acest bărbat care m-ă face să zbor de fiecare dată cînd cad?.
Ard de nerăbdare să aflu despre el,nici nu ştiu cîţi ani are,e încă un mister pentru mine ,dar parcă îl cunosc de o viaţă.De cînd sunt cu el uit de întrebările care m-au urmărit un an întreg.Mintea mea e goală de orice vină,tot ce se află în ea este răsuflarea lui puternică şi gingaşă care îmi mîngîe spatele încet şi melancolic.Nu mai sunt supărată ,nu mai vreau să mor-un gînd banal care îl spun mereu la nervi,dar care ar trebui să nu se afle niciodată în vocabularul meu.Sunt eu asta?Chiar nu îmi pasă de durere şi chin,chiar simt altceva?
-Ce facem noi acum?Întreb eu cu tremurici în glas.
-Să nu ne gîndim la asta.Te simţi mai bine?
-Mă simt perfect.
-Vrei să mergem acasă?
Dintr-o dată mă agit.
-Ssss....trebuie să vorbeşti cu ea,îşi face griji.
Ştiu asta,dar nu pot să o iert .M-a minţit şi nu s-a gîndit la urmări.
-Nu sunt pregătită,nu vreau acasă.
Se îndepărtează puţin de mine şi mă priveşte în ochi.
-Unde ai vrea să mergem?
-E ora 5.00,ar trebui să fiu la tine în birou,domnule doctor.
-O observaţie pe cinste,domnişoară.Surîde şi cu o singură mişcare rapidă mă ia de mînă.Simt că mă topesc.Mîna lui e cea mai fină emoţie care m-a atins la degete.Curentul electric creşte din ce în ce mai mare într-un circuit închis format din două inimi.
-Eşti pregătită să răsfoim trecutul tău azi?Mă întreabă clipind din genele sale rare şi lungi.
-Cred că aş vrea să discut despre prezent astăzi.
Se uită la mine şi zîmbeşte cu o lumină care îmi deschide sufletul.
-Eşti o tînără curajoasă,meriţi atît de mult.
Merit?Eu deja am,te am pe tine,te am în inimă şi în suflet ,te am în gînduri şi în minte.Ce pot să mai merit.?Doamne! Mă mulţumesc cu ce am,nu mai cer nimic,îmi e deajuns.Ia-mi toţi banii,dar niciodată să nu mi-o ei pe Ana şi pe acest bărbat frumos de lîngă mine.
-Acum,am tot de ce am nevoie.Hai să mergem,că ne prinde noapte.
-Lasă,suntem mai rapizi decît ea.
-Dacă ne mai gîndim mult s-ar pute fi invers,zîmbesc şi dintr-o dată mă ia un frig ce îmi rîdică fiecare perişor de pe piele.
-Îţi e frig nu?Cred că nu te-ai gîndit prea bine cînd ai ieşit în pijama la drum.Mia, vreau să ai grijă de tine,ar trebui să fie în lista ta cu "Un nou început".
Mămă dragă!Sunt în pijama!Şi nu o privi aşa ,tot voi sunteţi vinoveţi că e în halul ăsta-Strigă vocea mea interioară,care nu îşi poate ţine pliscul.
-Taci ,îi spun eu şi o spun în voce tare.
-Poftim?Spune el.
-Ce ,aaa....nimic.Spuneam doar că eram prea ocupată să citesc e-mail-urile de la un Domn pe nume Smith,îl cunoşti cumva?Aaaa....stai,ăsta eşti chiar tu.
-Hai nu fi morăcănoasă.Eu respect confidenţialitatea a oricărui pacient.Este munca mea şi nu pot să fac asta chiar pentru persoanele care îmi sunt mai apropiate.
Am auzit eu bine!Eu cred că da -spune vocea mea.Ai auzit şi tu ?Îi sunt apropiată.
-Ai dreptate,dar nu şi Ana.
-Hai să vorbim despre asta într-un loc mai sigur,eşti rece ca geaţa.
Mă ia de mîna şi mă trage după el cu blîndeţe,apoi îmi aruncă pe spate jaketa lui parfumată cu aroma lui specială.
Un capitol foarte scurt,pentru că nu am avut ocaza să scriu mai mult.Îl postez şi pe următorul cît de curînd pot.Sper să vă placă,şi să-mi puneţi steluţa.Mulţumesc :*
CITEȘTI
Pierderi şi regăsiri.
RomansaSentimentele ne lasă purtaţi de val,lăsîndu-ne să visăm prea mult.Suferim şi iar suferim,ne doare şi tot ne doare.Mi-a fost frică de durere,pentru că e un drog cu care te obişnuieşti,ştiu asta pentru că trăieşte în sufletul meu,şi nu are de gînd să...