Eu, One Direction si el.

Noua casa.

Ana p.o.v.
Acum suntem la aeroport si din cate am inteles de la Liam vom avea ceva probleme, avionul decoleaza abea peste cinci ore, iar noi mai avem putin si adormim in picioare. Acum stam pe o banca intr-o cabina mai retrasa deoarece nu vrem sa ne observe vreo directionera care sa sara pe Liam, aici e atat de linistit si o lumina slaba palpaie usor, admosfera perfecta pentru un somnic bun, dar acum as putea sa adorm si la un concert rock sau intr-un parc de distractii.
Il vad pe Liam cum se tot plimba dintr-o parte intr-alta incercand sa nu adoarma.

"Vrei o cafea?" ma intreaba el.

"Nu, mersi nu beau cafea."

"Ok atunci ma duc sa imi iau una." spune el.

"Nu mai bine ma duc eu? Sunt o gramada de fete pe afara." intreb eu.

"Da, e o idee buna."

Imediat cum ies din incapere lumina puternica imi patrunde in ochii si parca imi mai da putina energie sa ajung pana la dozator.
Sunt o gramada de oameni pe aici printre care si o fosta colega din scoala generala.

"Hei, Roxi." spun apropiandu-ma de ea.

"Hei, Ana. Ca faci aici?" intreada dupa ce imi ofera o imbratisare.

"Bine, astept sa plec in Anglia. Tu?" ii raspund eu.

"In sfarsit ajungi si tu acolo." spune chicotind. "Eu astept sa vina iubitul meu din Spania."

"Ce dragut." spun zambind.

"Da, mi-a lipsit mult. A avut un cantonament si a fost plecat o luna din tara, abea astept sa-l revad." spune ea.

"Doamne si cand ma gandesc ca in clasele mici ziceam ca o sa murim singure."

"Da, ce stiam noi pe atunci?" spune ea razand. "Si, la tine cum e?"

"Crede-ma ca nu stiu." spun razand.

"Cum asa?" intreaba ea.

"Pai e foarte complicat." defapt nu e asa complicat, dar nu o sa stau sa ii povestesc acum tot.

"Stai linistita, daca te cunoaste sigur o sa se dea cu capul de pereti dupa ce realizeaza ce a pierdut." spune zambind.

"Mersi." spun zambind si jucandu-ma cu o suvita de par.

"Cred ca a aterizat. Vorbim altadata." spune dandu-mi o alta imbratizare si fugind spre poarta de unde trebuia sa iasa printul ei.

Dupa ce iau cafeaua pentru Liam ma intorc spre acea camera unde stateam. Cand intru il gasesc pe Liam adormind pe un scaun, mai bine il las sa se odihneasca, a fost o zi grea pentru amandoi.

Dupa patru ore in care ma plimb de nebuna prin aeroport realizez ca mai e putin si trebuie ca plecam si noi. Ma intorc spre camera unde era Liam si observ cum brusc apar o gramada de fete de nicaieri care urla alirgand in aceasi directie in care mergeam si eu. Le urmez incercand sa aflu ce s-a intamplat si il vad pe Liam imbratisand toate acele fane si dandu-le autografe, unele vroiau sa faca si poze, dar la ce fata somnoroasa avea cred ca au iesit niste poze de milioane.

"Ana, aici erau." spune prinzandu-ma de mana. "Te caut de vreo ora."

"Pai tu dormeai asa ca am iesit ca ma plimb."

"Bine, acum hai sa mergem, avionul decoleaza in cinci minute." spune el.

Incepem amandoi sa alergam prin multimea de fane disperate incercand sa le ocolim, dar dam de una care se trezeste sa puna o intrebare idioata.