Capitolul 2

505 32 14
                                    

   "Of Ian si eu te iubesc dar nu imi pot lasa fanii balta, nu acum, acum cand am un turneu mondial si la fiecare concert canta in deschiderea mea Ariana Grande, Taylor Swift, Justin Bieber sau multe alte vedete si chiar nu pot renunta." spun eu un pic aroganta.

     "Dar te iubesc asa mult." spune el cu o privire trista.

     "Da stiu cat de greu iti poate fii dar trebuie sa accepti." spun eu facand botic.

     "Ok dar pot primi un ultim sarut?" intreaba el apropiandu-se de mine.

     "Ma cam grabesc dar...ok." ma apropii usor de el si buzele noastre se ating usor. Dupa ce ne despartim din sarut imi deschid ochii ia el spune.

  "Te...te, te".

  "Ma ce baiete? Spune odata." spun eu incuntandu-ma.

  "Trezeste-te!".

     Si cand deschid ochii vad cum telefonul meu se aprinde si porneste alarma. Of frate, e vineri? Iar la liceu? Nu pot sa cred, nu mai vreau la liceu, chiar daca e ultima zi din saptamana si dupa cateva ore de tortura voi fi libera, sau...ma rog macar pentru doua zile. Of doamne e deja ora 7:10 daca mai lenevesc mult o sa intarzi. Stramb un pic din nas si ma ridic repede din pat bajbaind pana la baie. Dupa ce imi fac toaleta de dimineata, m-am imbracat si mi-am pregatit micul dejun in timp ce imi butonam telefonul si am observat o poza mai ciudata de-a lui Ian, dar tot dragut era, apoi m-a bufnit rasul amintindu-mi de visul acela ciudat. Oh doamne eram o nesuferita, dar o nesuferita faimoara cu mii de fani.

  "Buna bimineata." imi intrerupe o voce sirul gandurilor.

  "Buna dimineata, tata." spun eu prea atenta la telefon in timp ce mai luam a gura mare de cereale cu lapte.

  "Ce faci?" ma intreaba el deschizand frigiderul.

     Serios? Joc sotron ce crezi ca fac? Nu as putea sa ii spun asta pentru ca el nu genul ala de tata caruia ai putea sa ii spui orice sau cu care sa faci glume, dar partea buna e ca ma lasa sa fac ce vreau atata timp cat nu sunt implicati baietii, alcoolul, fumatul sau drogurile.

  "Bine." ii raspund revenind in lumea reala.

  "Ce faci azi?" ma intreaba indepartandu-se.

  "Nimic interesant." raspund eu in timp ce imi verificam notificarile. Dupa mi-se maresc ochii cand imi amintesc ca i-am promis dirigintei ca o sa am grija de plodul ei. "Defapt nu cred ca o sa fiu acasa azi".

  "De ce?" intreaba el.

  "Am uitat sa iti spun dar ieri a venit doamna diriginta si ma rugat sa stau cu fiica ei cat timp este ea plecata in Anglia".

  "Adica cat timp?" intreaba el cu o privire ciudata.

  "Azi de la ora 10 pana la ora 19" spun eu continuand sa mananc.

  "Si pe mine de ce nu m-ai intrebat? De cand iei decizii si nu ma intrebi si pe mine?" a intrebat un pic nervos...un pic mai mult.

  "Nu am vazut nimic rau in asta si mi-a zis sa ii dau repede raspuns si nici nu m-am gandit prea mult. Am acceptat si atat." spun eu un pic speriata.

  "Du-te repede la liceu ca intarzi" a zis el nervos. "Si daca mai faci ceva fara sa imi spui o sa trebuiasca sa discutam".

  "Ok " spun eu un pic mai speriata decat acum doua secunde.

     ---La liceu---

     Cand ajung la liceu sunt singura in clasa...si eu care credeam ca am intarziat. Dupa ceva timp intra niste colegi si brusc se face galagie. Ies putin pe hol sa vad cine mai e pe acolo...si nimic. Ma intorc in clasa si...OMG!!! La catedra sta...O doamne chiar Louis Tomlinson langa diriga. Aud o colega intrebandu-l daca vrea sa se casatoriasca cu ea, iar el sta intins pe scaun cu picioarele pe catedra stand picior peste picior si raspunzand sarcastic.

Eu, One Direction si el.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum