Între rai și iad

Capitolul 7

Celula era rece, mirosul de statut era peste tot. Întunericul care înconjura celula fu înfundat de lumina provocată de prințesă. Își târâ un scaun lângă celula și se așeză pe el.
-Ce te aduce pe aici prințesă?
-Ce se va întâmpla dacă ai scăpa de aici prin minune?
Prințul începu să rânjească.
-Păi, aș merge înapoi pe pământ și probabil mă voi răzbuna pe tatăl tău...omorându-l.
Prințesa își ridică o sprânceană.
-Și cum lai putea ucide? Ai uitat că e invincibil?
-Asta nu-i problema ta.
-Spune-mi.
-Nu
-Dime la verdad. (Spune-mi adevarul)
-Există o plantă...
Prințul se strâmbă forțându-se să nu vorbească. Alma zâmbi.
-Nu joci corect iubire.
-Cine a zis că mă joc? Continuă.
Alma își privi dușmanul în ochii folosându-și puterile pe el. Acesta se miji în ochii lui.
-Floarea e greu de găsit, are frunzele gri, tulpina e plină de sânge, iar trandafirul de sus e roșu noaptea, iar negru ziua strălucind incontrolabil. Trebuie să îl pui într-un.... Nuuu. Într-un vas, trebuie fărmat cu pumni fetei regelului sângele trebuie să curgă pe floarea fărmată până când miroase a ars. După trebuie să spui "Morir a quien me traicionó, el que tuvo que protegerme, pero vino a lastimarme." (Sa moara cel ce ma tradat, cel care trebuia sa ma pazeasca, dar care a ajuns sa ma raneasca.) Și apoi poți să-l pui în băutură culoarea neagră schimbându-se în culoare conținutului canei/paharului. O să aibă gustul conținutul, dar a doua zi poți să zici pa acestei persoane.
-Hm, și unde ai putea găsi aceea plantă?
-Cred....crecă tatăl tău o are...
-Ce? Minți!!!
Alma se ridică de pe scaun învântindu-se de-a roata.
-Normal că o are, cum alt fel să se protejeze de ceilalți când o așa plantă există.
Alma luă scaunul de lângă celulă în mâini și îl topi.
-Nu are de gând să te omoare? Nu îi ești de folos!
-Ba va fi omorât!
Prințul și prințesa tresări speriați. Uitându-se spre rege. Alma încuviință din cap și o luă la pas spre ieșirea celulei.
...
Alma se ridică din pat plictisită de moarte. Își ridică telefonul de pe noptieră și o sună pe prietena sa.
-Ai chef de o petrecere?
-Chiar acum vroiam să te sun.Prințul fantomelor ține o petrecere și sunt invitată, nu cred că s-ar supă dacă ai veni.
Alma deja își imagina prietena rânjind. Îi închise apelul, aruncând telefonul pe pat. Se îndreptă spre dulapul plin de haine și își luă o rochie roșie care îi scotea formele în evidență. Își luă o pereche de pantofi roși cu toc, o gentuță neagră pe care o așeză pe umăr. Își puse în geantă telefonul, cheile de la casă, mașină, un pachet de gume, portofelul, un ruj și o monstră mică de parfum. Prințesa ieși din cameră și o luă la pas vioi spre ieșire.
-Tată!!! Vezi că plec!
Țipă prințesa și trânti ușa după ea. Intră în garaj și-și luă mașina.
...
-Răspunde, că doar nu oi intra fără tine.
Încep să bat ritmic din picior ne-răbdătoare. Se uită în dreapta ei și își văzu prietena însoțită de un băiat chipeș. Îmi mijesc ochii la el.
-Tu când naiba ai avut timp de așa ceva? Și nu mi-ai zis.
Kate veni spre ea și o îmbrățișă.
-Îți voi povesti mai târziu. Șopti prietena ei și se îndepărtă de ea. El e Marcus.
-Bună Marcus-spuse Alma- Alma, încântată!
-Haideți să intrăm! -spuse prietena Almei. - Să înceapă distracția.
Intrăm înăuntru. Toți pereți erau acoperiți de un alb curat, muzica îți spărgea timpanele. Dar măcar era muzica lui Neffex. Mese care și mai de care colorate înconjura locul. Niște canapele roși erau lipite de pereți în stânga și în dreapta. Luminițele de toate culorile făcea atmosfera mai exotică, iar barul plin de oameni îmi arăta că petrecerea mergea de minune.
-Hai să stăm aici! - spuse Kate. - Mă duc să iau băuturi.
-Vin și eu cu tine.-spuse Alma. - Spune-mi unde va-ți cunoscut, e om? Îl placi?
-Întrebi prea mult Alma!! Ne-am cunoscut la o petrecere, ne-o tragem de când în când. Îl plac.
-Rea ești tu așa de fel. Și mie de ce nu mi-ai spus?
-Tu ai problemele tale pe cap, știam că dacă îți o să te interesezi mai mult de el. E vârcolac. În plus nu eram sigură dacă mă place sau doar mă folosește fizic.
-Totuși trebuia să-mi spui. Să nu mai ți secrete față de mine.
-Bine!! O sticlă de whisky și trei pahare vă rog.
-Poftim domnișoarelor.
-Alma ridică cardul spre el și îl ținu spre  până plăti consumația.
Kate lua sticla si paharele si se îndreptă spre masa la care iubitul lui Kate le aștepta.
Începură să bea, să tot cumpere băutură până când în sfârșit Alma se îmbătă. Începu să danseze pe ritmul muzici, mișcându-și șoldurile de colo colo. Simți cum mulțimea se uită la ea dar ignoră până când simți două mâini presându-se pe talia ei. Se întoarse spre aceea persoană vrând să-i de-a cu pumnul în față, dar pumnul îi fu oprit de mâna prințului.
-Ce cauți aici? - o întrebă.
-Mă distrezi, nu vezi? Acum lasă-mă în pace. Tata nui aici așa că poți să-ți vezi de treabă.
-Cine zice să stau pe lângă tine din cauza lui taicătu?
Aceasta se îndreptă spre masa la care mai devreme stătea și-și văzu prietena sa mozolindu-se cu iubitul său. Se apropie de canape și-și luă geanta.
-Eu plec!! Distracție plăcută! - Țipă Alma ca Kate să o poată auzi. Înainte ca prietena ei să zică ceva se îndreptă spre ieșire. Ieși afară din "club" și se îndreptă spre mașină. Aerul rece se izbi de fața ei trezind-o la realitate. Băuse prea mult și știuse. Își dădu părul drept pe o parte și se sprijni de mașină.
-Tatăl tău nu va fi mândru de tine. - spuse prințul fantomelor.
-Cine a spus că îmi pasă de ce crede tata? - Îl întrebă Alma ridicându-și sprânceana.
-Pari "fata lui tati", crezi că nimeni nu știe că ești mai ascultătoare ca insusi Eva. Fi serioasa!
Alma începu să râdă neputând să creadă ce tocmai auzise. Se ridică puțin pe vârfuri și se apropie de el. Îi aranjă cravata ținându-și mâinile pe el, își ridică ochii pivindu-l. Îi privi buzele cărnoase.
-Te-aș putea face praf într-o secundă. -Alma îi strânse puțin din cravată. - Dar ai noroc că ești drăguț.
Îi dădu drumul la cravată și se urcă în mașină. Trezi mașina la viață și ieși din parcare.