Inventeaza o scuza pentru toate mesajele mele disperate care nu au primit raspuns si incepem si vorbim...
El e prima iubire si intotdeauna ti-ai dorit sa fie si ultima,totusi... Prima si ultima nu inseamna mereu singura, ai grija! Se vede ca inca tine la tine si mereu o va face,macar pentru faptul ca ai fost "pitica lui". Incerc sa aflu daca mai are sentimente pentru mine si daca exista vreo posibilitate in mintea lui sa ne impacam,imi raspunde si atunci imi dau seama...
El chiar e baiatul pe care il iubesc,daca el isi lasa toate sperantele in Dumnezeu. El este cel pe care il iubesc!
Asa ma indragostesc din nou de el...e totul pentru mine si incerc sa salvez situatia in care am ajuns,dar ce tot vorbesc,daca nu era cu "aia" poate ca as fi reusit,dar....nu el e cu ea.
Imi pun capul in perna si plang...imi amintesc cum imi promitea ca el nu ma va rani niciodata si imi vine sa tip la el ca tocmai asta a facut. De ce doare asa tare iubirea?
Se zice ca o singura daca iubesti cu adevarat in viata,asa ca ma ridic ciufulita si cu fata uda de lacrimile fierbinti si imi amintesc ca TREBUIE SA LUPT!
Ma duc la fereastra si privesc cerul, vorbesc cu luna, astept sa imi spuna ceva,orice, sa imi zica ca va fi bine...nu ii aud glasul, dar o simt si imi sterg lacrimile cu un zambet inocent pe buze. Ma asez pe marginea patului si incep sa ma gandesc....
Asa cum a zis si el, Dumnezeu stie cel mai bine,asa ca incep si vorbesc cu El, ma mai linistesc si adorm cu lacrimi in ochi, asteptand ziua de maine si un mesaj de el,bineinteles.
Pentru ca am adormit cu gandul la luna de pe cer,care parca mi-a soptit ca va fi bine,am visat-o,da,pe ea,pe luna. Am visat ca era undeva,intinsi pe iarba,seara. Priveam stelele impreuna, in timp ce el ma tinea sufocant in brate, de parca i-ar fi frica sa nu ma piarda. Ma uit la luna, fericita si ea imi face cu ochiul, semn ca e adevarat, totul va fi bine.
Ce mai vis...spun eu trezindu-ma in miezul noptii...luna iti vorbeste!
