Fɪʀsᴛ Lᴏᴠᴇ°°°נυиgκοοκ

Capitolul 7

După un somn de doua ore ma trezesc și ma pregătesc. Îmi iau o rochie larga și o hacheta de piele peste, îmi picioare aleg sa iau niște adidași foarte comozi. Plec la drum și ajung la cafenea, unde o asteptam pe Suzy și fratele ei. Își fac și ei apariția după câteva minute și observ cine e fratele ei. Era Jungkook, băiatul de care m am izbit în liceu, pe hol.

-Bună Somi, el e Jungkook fratele meu!
-Bună! Îl cunosc, e prieten cu Hyunjin! Bună Jungkook
-Bună Somi *îmi spune el privindu-mă de sus pana jos*

Jungkook pov
/M am gândit sa merg cu sor-mea la întâlnire cu prietena ei noua, deoarece toate fetele o dejamagesc. Intru în cafenea și observ ca fata era chiar Somi, fata pe care vreau sa o cuceresc. E atât de frumoasă în rochia aia și adidași care îi arată adevărata înălțime./

-Și Somi, ma bucur atat de mult ca ai venit la școală noastră! *îmi spune Suzy foarte bucuroasa*
-Și eu ma bucur ca a venit! E o prezenta bună! *spune jungkook uitându-se în jos apoi la mine*
-Și eu ma bucur ca v am cunoscut! Îmi e atât de dor de tatăl meu și prietena mea, însă trebuie să accept asta! Poate cu ajutorul vostru ma voi acomoda!
-Normal Som! *îmi răspunde Suzy puțin întristata*

Stam ceva timp la cafenea și vorbim diferita chesti! Jungkook stătea tăcut uitandu-se în jos și câte o data zâmbind și uitandu-se la mine. Am zis sa plecam fiecare la casa lui, ținând cont ca am stat ceva ore bune acolo. Plec spre casa grăbită și în fata uși ma întâlnesc cu Hyunjin.

-Buna Som! Unde ai fost? Ti ai făcut prieteni?
-Pai... Da, mi am făcut o prietena, o cheamă Suzy și e chiar de treaba!
-Aa, sora lui Jungkook.
-O cunosti?
-Daa, normal ca o cunosc! Mai venea cu hyung din când în când pe aici! Dar era foarte timida, și nu vorbea! Cu toate ca e foarte frumoasa.
-Daa, e minunata! Nu e asa de timida, dacă ajungi sa o cunoști e o persoana foarte amuzanta.
-Posibil surioara! Eu ma duc sa ma vad cu niște prieteni mama nu e acasă deci ramai singura.
-Bine, ne vedem

Rămân singura acasă asa ca ma decid sa mi gătesc ceva, merg în bucătărie și ma apuc, era plin de mâncare pe mine. De odată suna soneria de la ușa, era chiar Jungkook, ce o cauta aici la ora asta?

Jungkook pov

  /M am gândit sa merg la Somi, știind ca hyung pleacă de acasă și rămâne singura. Ma îmbrac foarte elegant, îmi facc dus, ma spăl pe dinți și merg spre ea. Bat la ușa dar raspunde greu. Oare doarme. În sfârșit aud pași care vin spre ușa și aștept ca ea sa mi deschidă./

-Jungkook? Ce cauți aici?
-Buna Somi! Am venit pe la tine! Cum te simți? Pot intra ?
-Da da poți! Sa ști ca hyung nu e acasă, dacă ai venit pentru el.
-Nu am venit pentru el prostuto, am venit pentru tine, ți am și zis ca am venit la tine.
-La mine? Bine, hai intră

Îl poftesc în casa și se așează pe canapea. Ma pun și eu pe fotoliu și ma uit la el. Eram surprisa ca a venit.

-Și...de ce ai venit? *Îl întreb eu cu putina teama în voce*
-Pai sa te vad, după cum am zis. Nu am voie sa îți fac vizite iubito?
-Iubito? Nu mi spune asa.
-Zi tu ca nu ți a plăcut?! Ești speciala sa ști. Mi ai plăcut din prima.
-Ti am plăcut? Adică tu ma placi?
-Da, nu îți e clar *se ridica de jos și vine peste mine*
-Jungkook, dă-te,acum!
-Și dacă nu o fac? Ce se va întâmpla? Ma spui lui mami?
-Nu *Îi dau un picior fix unde îi doar pe băieți cel mai tare și el cade la pamant*
-Aaiiiș, nu m am gândit ca ești asa isteață Somi! Sa ști ca chiar doare *sta jos văintandu-se de durere*
-Îmi pare rău, ți am zis sa termini, nu ai vrut, ai primit ce ai meritat.

Mă uit la el râzând și îmi pun mana la gura. După îl ajut sa se ridice și ma așez lângă el.

-Imi pare rău, chiar îmi pare rău Jungkook! Nu am vrut sa fac asta însă tu m ai forțat sa o fac.
-Mersi ca m am ridicat măcar. Esti o scumpa pot spune.
-Vaii, mersi Jungkook. Tu ești un nesimțit!
-Auu, m ai jicnit! Te voi pedepsi în seara asta...

   🌸[Îți pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare]🌸