Fɪʀsᴛ Lᴏᴠᴇ°°°נυиgκοοκ

Capitolul 25

La ușa apare Jungkook. Intră în clasa și își pune un scaun în fata bănci mele.

Jk:Băiatule, ne poți lăsa singuri un moment?

Somi:De ce? Lasă-l sa stea aici, e și clasa lui.

Jk:Am nevoie sa vorbesc cu tine un moment, între patru ochii. Jaemin, poti pleca te rog.

Îl vad pe Jaemin plecand din clasa. Rămân singura cu Jungkook. Se uita la mine încercand să-și găsească cuvintele.

Jk:Vezi Somi, nu ți am rapuns și te am mințit deoarece nu ma simțeam bine ieri. Întâi pierderea lui hyung, apoi starea de singurătate pe care o simt fara el. Îmi pare rău.

Somi:Te înțeleg Jungkook, la fel ma simt și eu. E același sentiment. Eu mereu îl vedeam prin casa și glumeam cu el acum sunt singura, însă nu trebuie sa fi asa cu mine. De ce sa ma eviți pe mine? Îți sunt mereu alături și ști asta. Nu ma mai pot desprinde de tine oricat ti ai dori tu. Asa ca nu mai fa asta, pentru ca ma doare.

Jk:Îmi pare rău Somi. Acum înțeleg ca am greșit evitând pe toată lumea.

Jungkook iese din clasa și îl urmez și eu pentru ca orele deja se terminaseră și mergeam acasă. Încerc sa merg cât mai rapid pentru a ajunge mai repede. Pe drum aproape de casa simt o durere în gat, și apoi o durere de cap. Răceala deja își face apariția. Ma simt atat de rău.
Ajung acasă și ma pun în pat. Dorm aprope toată ziua. Ma trezesc seara, îmi fac repede temele și fac putina ordine în camera. Cobor jos și îmi fac un ceai. Ma așez pe scaun și îl beau.

Somi:Of, trebuia sa ma ia răceala tocmai acum...

Mă simțeam rău și aveam amețeli. Nu aveam pofta sa mănânc nimic. Ma pun pe canapea și adorm. Somnul nu era odihnitor, doar ca răceala ma făcea sa dorm mult.
Nu aveam pe nimeni care sa aibă grija de mine. Mama please, hyung m a părasit când aveam cea mai mare nevoie de el în viata mea, cu iubitul meu, Jungkook, nu știu ce se întâmplă și de ce ma ignora,Ji Ah e departe la fel și tata. Sunt singura și trebuie sa ma îngrijesc singura.
Mă trezesc dimineața și observ ca era deja târziu. Nu mai merg la școală. Nu aveam deloc stare asa ca ma apuc de curățenie. Termin repede apoi merg sa gătesc ceva. Mănânc și ma pun înapoi în pat. Ma gândeam doar la Jungkook, și dacă el a observat ca nu am mai venit la școală.
Se făcuss deja ora de ieșit de la școală. Eu ma plimbam prin casa neavand ce sa fac. Deodată suna cineva la ușa. Merg sa deschis sperand ca e Jungkook. Ce sa vedeți era din nou Jaemin.

Somi:Jaemin? Ce faci aici?

Jaemin:Mi am făcut griji Somi ca nu ai venit la școală. Ce ai pățit? Cum te simți?

Somi:Sunt bine Jaemin, îți mulțumesc pentru griji. Te pot întreba ceva?

Jaemin:Orice Somi!

Somi:Ce făcea Jungkook? A observat ca lipsesc?

Jaemin:Pai nu cred ca a observat *vorbea puțin ciudat*

Somi:Ăm.. Bine Jaemin! Eu acum am treaba. Ma poți lăsa singura?

Jaemin:Desigur Somi! Ne vedem mâine la școală nu?

Somi:Da, ne vedem mâine

Merg în casa și îmi deschid telefonul. Încerc sa îl sun pe Jungkook, dar ca deobicei îmi da pe ocupat. De ce îmi face asta? Cu ce am greșit? Aii Somi ce proasta ești. Sigur are pe altcineva..

       🌼Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare🌼