Capitolul 11

8.4K 559 7
                                    

P.D.V Enali

Când buzele lui au facut contact cu ale mele.....eram șoc! Primul meu sărut......hei, sunt o rockeiță dracu, nu am avut niciodată un prieten, sunt o schizofrenică, vorba vine :)))!

Ne despartim și eu...cred că eram ca un rac.

Se uita nedumerit la mine, mă ia de mână și îmi spune"Hai acasa, iubito!"

Nu ne uitam un spate ci ne continuam drumul.

Am ajuns în fata blocului meu și caut în ghiozdan cheile.......unde dracu sunt cheile???

-"Scuze, nu îmi gaseac cheile, stai să îl sun pe fratele meu.

Suna..........suna........și intră obotu'

Imi bag picioarele!!!!

-Scuze nu am cheile, găsesc eu o cale să intru în casa, scuze de deranj!Spun eu timidă uitandu-mă în pământ.

-Pai ...ce o sa faci?Unde o să dormi?

-Gasesc eu o cale, multumesc că mai ajutat!

-Poti să vii la mine!

-Nu multumesc, te-am deranjat destul!

-Insist, oricum, ai mai fost la mine!

Las capul jos, el ma ia de mana si cheama un taxi.Ajungem la el foarte rapid și intram în casa.

"-La etaj este o camera de oaspeti, vei dormii acolo pana vei da de fratele tau!"

-Multumesc....

-Ce este? Spune el văzând că astept ceva

-Nu am haine de schimb....

Se duce la el în camera și scoate un tricou negru, destul de lung.îi multunesc și mă duc în camera.

Ce îmi faci tu Ray.....unde dracu o fi și dobitocul ala?La curve sigur, și eu? o alta dobitoaca că nu mi-am luat cheile, ahhhh, o familie de dobitoci, ce mai, dar totus, mereu îmi raspunde la telefon, poate e asa baka încat și l-a pierdut, ahh, cine să îi dea bani să își ia altul, eu nu, dar nici la interfon nu a raspuns deci sigur nu e acasa....ahhh îmi omoara neuroni, mă face asa să analizez, de parca aș fi eu detectivul lui peste prajit....brusc îmi e foame
Codor scarile încer cu pași finuti trec prin fata unei oglinzi în drumul meu spre bucatrie.Arătam sexos rau în tricoul asta, pot sa îl ăastrez?
Il bucatarie nu e nimeni, el stă singur acasa? probabil cand s-a vazut cu saci în caruta a plecat de la mama și de la tata.Il văd în living asezat pe canapea și butonand de zor tastatura leptopului.
-Cristian?
Când îmi aude vocea sare ca ars și se uita agitat în spate.
-S-a întamplat ceva?esti bine e totul în regula?
-Imi e foame..Spun eu rusinara cu capul în pamanat.
-Ahh, ce bine, și mie :))
Mă duc în bucatarie și pregatesc ceva în timp ce el aranja tacamurile.Spaghete cu sos și carne erau preferatele mele, sper să îi placa.
-Nu am mai mancat de ceva timp mancare facuta de o femeie.
-O sa mananci acum, doar ca eu nu sunt femeie :)))
-In fine, ai inteles ideea ;)
Mâncarea a fost delicioasa dupa care a dat stingerea.

Pisi, mă vrei? (Vol 1)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum