Douăzeci și cinci

1.4K 61 2
                                    

Jayden

Valurile sunt perfect calme ,e perfect . Nu cred că am fost mai fericit de cât sunt acum , răsăritul alături de Hannah a fost și mai frumos de cât de obicei . În timp ce țin placa de surf sub braț intru cu picioarele în apă și întind mâna spre Hannah care încă stă pe mal și pare indecisă .

- Vino..v-a fi distractiv

- Ești sigur că nu voi fi înțepată de o altă meduză ?

- Nu cred..a fost doar o coincidență Han-Han e în regulă

Cu chiu cu vai Hannah mă apucă de mână și intrând mai la adânc, las placa să plutească ușor pe apă în timp ce o apuc de talia micuță și o ridic cu ușurință pe ea . Hannah se uită în jos apoi la mine , picioarele ei sunt pe jumătate în apă într-o parte și în alta , zâmbesc și o împing ușor mai spre larg .

- Nu o să cad ?

- Nu facem surf cu adevărat ..doar te învăț regulile de bază . În orice caz , sunt lângă tine și n-am să permit să cazi

O asigur eu iar ea dă din cap afirmativ . Cumva.. simt că relația noastră se îmbunătățește și nu vreau să bruschez lucrurile însă o să fiu sincer, nu cred că mai vreau să mă despart de Hannah prea curând , mă simt așa bine lângă ea simt cu adevărat că pot să uit de griji. Când apa îmi ajunge până la mijloc , urc și eu pe placă iar Hannah se clatină puțin o prind de talie și o trag spre mine .

- Te-am prins

- Trebuia să anunți , așa mă țineam mai bine de placă

Zice ea și își lasă capul pe spate ast fel în cât să mă poată privi în ochi . Îmi vine să o sărut la cât de frumoasă și calmă e . Însăși vocea ei e liniștitoare și cred că devine singurul lucru plăcut pe care vreau să-l aud mereu . Stăm o vreme în tăcere privind oceanul infinit . O țin in înconjurată cu brațele iar capul meu se odihnește pe umărul ei , Hannah își ține picioarele pe placă acum și pare și ea mulțumită .

- Jayden ...?

Murmură ea și își lasă capul din nou pe spate .

- Da ?

- Crezi că..vom mai putea ține legătura ?

Faptul că bate șaua în modul ăsta face să mă simt iritat și deprimat . Da știu..au mai rămas două sau trei săptămâni iar ea v-a pleca , așa cum o voi face și eu .. mă îngrozește faptul că urmează să preiau afacerile tatălui meu ..nu vreau asta ..eu cred că..vreau să rămân aici cu Hannah . Dar nu pot ..nu i-am spus nici măcar ce simt pentru ea și din cauza nesiguranței mele s-ar putea să arunc totul la gunoi .

- Mereu vom ține legătura

Zâmbește , dar e un zâmbet trist , mă întreb dacă și ea îmi v-a duce dorul la fel de mult pe cât eu o voi face . Închid ochii și îi sărut ușor umărul coborandu-mi mâna pe abdomenul ei , frate cât vreau să-mi strecor degetele în chiloții ei , dar ar fi nepotrivit dat fiind că suntem în ocean pe o placă .  Brusc Hannah își pune mâna peste a mea și zice

- Nu cred că mă simt prea bine ...

Instant îmi fac griji , aplec capul spre ea și întreb

- Ce te doare ?

- Cred..cred că burta

Mă dau cu grijă jos de pe placă și încep să o împing spre mal , e destul de palidă și chiar pare că nu se simte bine . Își lasă capul pe placă și își ghemuiește genunchii la piept gemând.

- Vrei să te car în brațe ?

- Nu...

Zice ea și se ridică încet de pe placă , o ajut pe cât se poate de mult . Chiar nu știu ce are , dimineață părea vesela și fericită , acum e un cățeluș plouat și fără energie . Inspiră adânc când mergem câțiva pași spre casă , merge cu brațul încolăcit pe talie și murmură

The beach Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum