Douăzeci și opt

1.3K 62 1
                                    

Jayden

Îl urăsc . Îl urăsc așa mult că îmi vine să mă ridic de pe scaunul ăsta împuțit și săi dau una în moacă . Nemernicul ăsta dă în ea . Crede că nu am văzut vânătăile de pe brațele ei..chiar daca poartă o bluză cu mânecele medii crede că nu se observă ? . Jumătate de oră mi-a trebuit să îmi dau seama că tata dă în Daicy . Am văzut cum tresare atunci când tata doar se foiește .  Cravata mea mă sufocă , nu-mi plac chestiile astea , nu-s de mine prefer ceva care să mă facă să respir normal .

- Nu e ușor , însă încerc să țin pasul

Spune Hannah privind-o pe Daicy .

- Sunt sigură că vei fi un avocat bun , cineva trebuie să-i judece pe nemernicii ăia !

- Daicy ! Cuvintele

Zice tata aspru fără să o privească . Daicy strânge din buze și stă tăcută pe locul ei . Băgami-aș ce nemernic ! .

- Păi.. imaginează-ți Criss , să fi jefuit în afacerea ta și nimeni să nu ia măsuri..e îngrozitor

- Asta nu se compară cu treburile mele

Îi răspunde lui Daicy cu același ton lipsit de viață . Ea dă aprobator din cap spunând

- Ai dreptate ..

I-aș zice vreo două însă probabil că nu m-aș mai putea opri așa că indes furculița în paste și o bag în gură . Privirea rece a tatei trece la Hannah .

- De când ieși cu fiul meu ?

- Păi..ne știm de două luni jumătate..

- A , deci nu-i serios

Ba este pe cât se poate de serios ! . Mă încrunt la el însă Hannah se îmbujorează puțin e jignită..nu pot să cred că taică-miu a spus asta . Îmi încordez puțin maxilarul și zic

- Este foarte serios !

- Mhm..

Zice el și bea puțină apă . Iar o privește pe Hannah ignorând aparent criza nervoasă pe care aș putea să o fac dacă o mai jignește pe iubita mea .

- Ști că Jayden urmează să preia afacerea mea din Boston ..

Face o pauză scurtă apoi continuă :

- Tu unde te vezi după absolvire ? Apărător al drepturilor ?

- Păi.. să convingi pe cineva să te creadă că persoana respectivă nu este vinovată este destul de dur ..

- Lumea afacerilor e la fel... trebuie să fi perseverent și dur

Zice tata continuând să o priveasca lung . Îmi pun mâna peste a ei , îmi dau seama că e încordată și tensionată așa că zic

- Se descurcă

Narile lui se umflă ușor . Nu-mi place asta.. știu , dar cumva îmi provoacă satisfacție . Vreau să ies din casa asta pe cât se poate de repede , nu mai suport să îi văd mutra de bătrân înfumurat .

- Vrea cineva desert ?

Intervine Daicy din nou cu zâmbetul ei amabil și neliniștitor de calm .

- Nu te deranja..eu și Han-Han plecăm

Tata arcuiește o sprânceană privindu-ma rece . O iau de mână și mă ridic de pe scaun , înaite de asta tata se ridică și zice :

- O vorbă

Și iese . Urăsc când face asta , o privesc pe Hannah și de parcă mi-ar fi citit gândurile aceasta îmi mângâie ușor obrazul și șoptește

- Du-te ..sunt în regulă

The beach Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum