Parfum de Scorțișoară [ Esența Iubirii - Volumul 1 ] ✔

Capitolul 6

Abia aștepta să îl revadă. Să vorbească cu el. Să se ghemuiască în brațele lui și, mai ales, să îl sărute. Îi era dor de omul acela și de glumele lui nesărate mai mult decât ar fi vrut să recunoască. Dar amândoi erau foarte ocupați. S-au mai văzut o singură dată, când i-a explicat cine anume era Alexander Ferguson și l-a rugat pe Sylvain să îi acorde o singură șansă. Să se înțeleagă, dar, la cum îl cunoștea pe Ferguson, era ferm convinsă că nu avea să se întâmple așa ceva prea curând. Oricât de mult și-ar fi dorit acest lucru.

În presă, deja se specula că exista o persoană mai specială în viața doctorului Orsini, însă Cassandra a fost asigurată că nu aveau să se ajungă la ea. Voia atât de mult să îl creadă, dar știa foarte bine cât de răi puteau fi oamenii. Chiar nu își dorea ca persoane nepotrivite să pătrundă în viața ei mai mult decât ar fi trebuit. Să se afle lucruri care, și așa, erau mult prea dureroase. Iar când văzu primele articole în revistele de scandal, nu rezistă și le arse cu bricheta uitată de Xander sau le aruncă la gunoi. Începea să se teamă pentru propria ei siguranță, dar nu voia să vorbească, prea curând, cu Sylvain despre asta, deoarece erau cele mai importante momente din viața lui și nu voia să distrugă totul.

Privindu-se în oglindă și analizându-și rochia, realiză imediat că oamenii aveau să vorbească și mai mult în momentul în care aveau să vadă ce anume avea să poarte. Îi era atât de rușine, nu își mai dorea să meargă în acel loc, dar, de dragul lui Sylvain, avea să își calce pe suflet și avea să participe la petrecerea aceea. Era un punct de pornire pentru cariera lui și voia să îi fie alături. Deși, în mod oficial, nu formau un cuplu, nu au discutat despre relația lor mai în detaliu, începea să se apropie de el, să aibă încredere în el. Și-a jurat, pe tot ce avea mai scump, că așa ceva nu avea să se întâmple vreodată, nu s-a putut abține. Asta era ce ura cel mai mult la ea. Faptul că se atașa atât de ușor de unele persoane care erau, cu adevărat, periculoase.

— Bunica, sigur ești bine? Nu te-ai odihnit deloc zilele acestea, observă Cassandra, după ce i-a aranjat patului Amaliei și i-a așezat pe noptieră medicamentele pe care trebuia să le ia, alături de un bol de fructe și nelipsita cană de ceai, pe care avea să îl bea în timp ce urma să își noteze gândurile în jurnal, atunci când avea să fie mai liniște în apartament.

— Mă simt perfect. Iar tu ești extrem de elegantă. A fost o idee atât de bună să mergi la cumpărături cu Rose! Dacă ai fi mers singură, cu siguranță nu ți-ai fi cumpărat o asemenea rochie. Ești atât de frumoasă, Cassie!

— Nu mă face să plâng. Mi se va strica machiajul.

— Îmi pare rău, scumpa mea! Du-te și te distrează! Îți este atât de dor de Sylvain și cred că abia aștepți să îl vezi. Înainte să comentezi în vreun fel, știi foarte bine că am dreptate. Nu vreau să te mai subestimezi, o rugă, înainte ca fata să îi sărute mâna. Era femeia care a crescut-o, pentru care Cassandra și-ar fi dat și propria viață. Nu avea pe absolut nimeni. Nu se înțelegea cu mătușa ei, cu sora tatălui ei. O respecta doar pentru că era mama lui Xander. Și nimic mai mult.

Chiar dacă mai erau aproape două ore până când avea să înceapă petrecerea, Cassandra voia să ajungă mai repede la clinică, să se asigure că totul era în regulă. În timp ce aștepta liftul, i-a scris un mesaj lui Sylvain, întrebându-l dacă avea emoții. Acesta i-a spus că era la apartamentul părinților lui și nu prea existau șanse să scape prea curând. Fata nu făcut altceva decât să zâmbească. Era atât de evident că era puțin agitat, însă nu voia să îl tachineze în vreun fel. În schimb, l-a asigurat că avea să se descurce și că abia aștepta să îl revadă.

Imediat ce a ieșit în curtea complexului, a observat un Range Rover negru, în fața căruia se afla un bărbat, care și-a îndreptat spatele în momentul în care a observat-o pe Cassandra. Fata și-a dat seama că era garda de corp pusă la dispoziție de către Sylvain. Un bărbat masiv, cu niște trăsături ale feței care reușeau să te facă să tresari, dar atunci când îi zâmbi, Cassandra realiză că nu era un bărbat chiar atât de periculos.