am mâncat clorofilă la micul-dejun
și am început să visez verde
ca o cutie poștală
lăsată fără scrisori,
căci le-au ros moliile de foame;
nu-mi zgâria speranțele
tatuate până în măduva oaselor,
sunt singurele de care mă sprijin
atunci când umerii
mi se descompun în vată de zahăr
și tălpile în chiciură.
tresar într-o forfotă de sepale
ale florilor de margarete
din spatele retinei
și am început să trăiesc verde
ca un fir de iarbă lăsat pradă
gărgărițelor și lăcustelor,
întristat uneori de câte o picătură de rouă;
am scris versuri pentru pământ,
pentru furtuni și frunze,
le-am strâns în palmă
până când au devenit clorofilă,
dar eu nu sunt nici margaretă,
nici fir de iarbă
și nici frunze.
sunt om...
CITEȘTI
Alandala
Poezja„mă prinzi de încheietura mâinii și simt cum mugurii din ochi, din vene și din inimă îmi zvâcnesc în liniște, înflorind în șuruburi pe care le ansamblez în plesnetul valurilor, în foșnetul frunzelor, în adierile de vânt până când mă transform...
