Viața. (poem 32)

31 4 1
                                    

Lacrimi de tristețe din mine țâșneșc,
Povara pierderii greu sa mai încerc
Întâmplările vieții mult ne mai chinuiesc
Cuvintetele oamenilor rănesc
Dar le ocolesc,
Trăim viața ca poate în povesti
Dar nu știi cât de mult doare să și lovești.
E prea rar sa fii bun ,în aceasta lume-n care te crede și nebun
Ar fii bine într-un loc mai bun vom fii siguri
Ca ne vom merita și la un apus.

PoetismeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum