O poezie-n vânt
Cu picioarele pe pământ
Undeva-mi ești-n suflet
Până te adulmec
Și cauți doar scuze
Plin de tine
În suflet pătruns
Nu pot să mă ascund
Ești doar puțin confuz
Mă doare Și acum
Dar nu-mi mai ești un apus.
Rece și tăcut
Nu știi ce mi-ai făcut
Doar când devii matur
Oamenii îți vor da o lecție
Și vei regreta nespus.
