În pădurea cu ceață
Văd o umbră tare deasă
Ma gândesc cine e
Pășesc încet
Fără sa ma tem
Și frigul care ne îngheață
Sufletele
Cu o pustietate
Care ne ia cu ardoare
Scrisoarea de la poartă
Crezand ca e un semn .
poem 78
În pădurea cu ceață
Văd o umbră tare deasă
Ma gândesc cine e
Pășesc încet
Fără sa ma tem
Și frigul care ne îngheață
Sufletele
Cu o pustietate
Care ne ia cu ardoare
Scrisoarea de la poartă
Crezand ca e un semn .