Cap.23-Kevin...?!

382 21 14
                                    

Incep sa citesc biletelul,fiind prinsă de toată expresivitatea biletului,gândindu-ma cine l-ar fi putut scrie si ce ar fi căutat sub perna mea,dar,am ajuns la sfarsit...si...
"Te iubesc,Alice!
Max"

Oh,Doamne,nu pot sa cred,eram asa fericita încât am scos un 'mic' țipat de fericire.Am strans tare scrisoare la piept,iar In 3 minute m-am trezit cu Ana in camera mea.

Ana:Alice ! Esti bine ?! Ce tot tipi ?

Eu:Ana ! Ana ! Mi-am...mi-am amintit ! *spun tipand si sarind ca o caprita prin camera*

Ana:Serios ? *spune aparandu-ipe fata un zambet larg*

Eu:Daa ! Tot *spun tipand*

Ana:Este..este..off...*spune si ma imbratiseaza strans* Ce-ti amintesti ? Cum ti-ai amintit ?

Eu stau Putin cu un zambet imens pe fata.

Ana:Deeeci,ai de Gand sa-mi spui?

Eu:Sigur,deci..

*knok,knok*

Ana:Off,stai sa ma duc sa deschid usa.Cine naiba ar putea veni la ora asta ?

Ana Coboara scarile eu urmarind-o Fiind curioasa cine ar putea fi.

Ana deschide usa,iar in fata noastra statea un baiat inalt,blond,cu ochi albastri.

*Kevin*: Ana ce faci ? Alice! Cum te simti ? *spune si ma ia in brate*

Eu:Aaa...Mai..bine..dar...cine esti ?

*Kevin si Ana* :Poftim ?

Eu:S-a intamplat ceva ?

Ana:Parca ziceai ca ti-ai amintit tot.

Eu:Aau...pai atunci...mi-am amintit tot mai putin asta *spun si arat cu degetul spre silueta bine lucrata din fata mea*

Ana:Off...Doamneee....

*Kevin*:Ok,eu ma duc in camera *spune si se indreapta spre camera trist*

Imi pare rau,dar,de el chiar nu-mi amintesc..

Ma duc si eu in camera mea punandu-ma la somn,deoarece eram foarte obosita...

~~Dimineata~~

Ma trezesc de Razele soarelui care patrund in camera si Imi invadeaza fata.

Ma Ridic Usor din pat,ducandu-ma spre baie si Alegandu-mi cateva Haine.

Dupa ce mi-am facut tot ce trebuia,m-am dus in bucatarie pentru a manca ceva,dar imediat ce intru in bucatarie,logic,podeaua era deja plina de saliva,doar ..Kevin sau l-o chema,facea clatite..

Kevin:Iti place ce vezi,asa-i ?

Eu nu zic nimic.Doar scutur din cap si ma sterg la gura,apoi Zambesc si rosesc.

Kevin:Pacat ca nu Iti amintesti de mine..*spune trist,apoi continua sa faca clatitele*

Sincera sa fiu,am Mai vazut eu asta undeva.

Imi iau un mar din fructiera si ma indrept spre sufragerie,dar cineva ma prinde de mana,Kevin.

Eu:Ce-i ?

Kevin:Stai jos si mananca.

Eu:Nu Imi trebuie mancare..

Kevin:De cat timp nu ai Mai mancat tu mancare ?

Eu:Aa...de..vreo..cateva saptamani ?!

Kevin:Vino si mananca.

Eu:Binee...*spun si ma indrept spre masa,scuturandu-mi mainile pe langa corp ca si un copil mic*

Iubire sau minciuna ? ||In curs de editare||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum