Capitolul 14

571 71 20
                                    

Chaos:

Pocnesc din degete si ajung in dormitor. Aud apa cum curge in dus si fac doi pași spre usa baii,intind mana sa prind de clanta,da ma opresc inainte de a o atinge.
"Bine ca e in casa. Hai,Chaos! Te ocupi de ea mai târziu...acum ai o problema mult mai grava de rezolvat."
Îmi retrag mana si ma concentrez pe energia lui pateras. Pocnesc din nou din degete si ajung in gradina din spate. Cand decorul devine clar imi vad jumatate din familie la piscina. Teroristii mici sunt cu mamele lor in apa,iar băieții stau la masa si beau cate o bere.
-Ce faceti?intreb pe un ton egal cand ajung in dreptul lor,deși sunt un haos pe dinauntru.
-Bine...la povesti,imi răspunde Seth si imi face semn sa ma alătur lor.
-Vrei si tu o bere?ma intreaba Hades si clatin din cap.
-Chaos...putem vorbi putin?ma intreaba Ares si se ridica de pe scaun.
-Nu acum,raspund si ma priveste trist.
"Pe toti zeii! Nu am timp acum sa ii ascult scuzele ce sigur vrea sa mi le toarne. Am altele de făcut."
-Pateras...putem vorbi?intreb si imi iau privirea de pe Ares si mi-o mut pe el.
Isi termina berea din cateva guri,apoi se ridica si ma intorc pe calcaie. Trec pe langa piscina și Styx ma uda cu apa. Intind doua degete si creez un val mic ce se izbeste de ea.
-Ahh!!! Sa vezi ce-ti fac eu ție!ma ameninta si incep sa rad.
-Fii cuminte,zeita,spun si scoate limba la mine. Ce obraznicatura,bomban amuzat in barba.
Trecem de nebuni si ne intreptam spre lac.
-Ce s-a mai întâmplat,Chaos?vrea sa stie si ma opresc in loc cand ajungem aproape de malul lacului.
-Am o problema,spun si il privesc disperat.
-Ce e agori mou?intreaba îngrijorat.
-Damnatul...e Chaos...zeul cel dintâi,spun si ochii lui se maresc pentru o clipa.
Incep sa respir cu dificultate cand simt haul cum se casca in mine si ma prind cu mainile de cap cand incepe deodata sa imi bubuie.
-Ahhhh!!!!!urlu si durerea ce o simt ma îngenunchează.
Cad din picioare ca secerat si incep sa zbier in semn de protest cand ii simt prezenta inauntrul meu.
-Iesi dracu din mine!!!!urlu innebunit.
-Agori mou!
Se lasa in genunchii langa mine si ma trage in bratele lui.
-Chaos...ce se întâmplă?intreaba repede si incep sa tremur.
-E in mineeee....reusesc sa spun in timp ce corpul imi intra in convulsii.
-Zeul?? Te controlează?intreaba si ma intinde pe spate.
Ma uit la el speriat când ma zgudui la propriu din toate incheieturile si agonia ce o simt in mine nu ma mai lasa sa respir.
-Ma consuma,ingaim cu greu.
Pateras se uita la mine ingrozit si il vad ca nu știe cum sa ma ajute.
-Ma omoară,pateras...
Oroarea ii traversează chipul si imi cuprinde obrajii în palme cand ochii mi se închid.
-Chaos!tuna vocea lui,dar nu am puterea sa-l privesc din nou.
Puterea zeului e enorma. Cronos avea dreptate. E in stare sa înghită tot ce prinde.
Il simt pe pateras cum ma scutura ca sa-mi revin si urla la mine disperat.
Haul se casca mai mult in miezul ființei mele si simt cum ma absoarbe.
Zambesc,deși simt cum ma sting.
O lacrima mi se prelinge pe obraz,dar nu din cauza ca imi e frica de moarte,ci din cauza ca atatia ani am trăit departe de ai mei,deși am fost in aceeași casa.
Am crezut dintotdeauna ca am o problema,cand defapt eu eram controlat.
Ticalosul asta a știut de mine si m-a folosit ca pe o arma. Nu știu de ce o vrea pe psychi mou,dar nemernicul m-a făcut sa o iau razna ca sa ii ușurez munca. Am scos-o pe Sirius din Olimp. De acolo de unde era in siguranță,ca sa o aduc exact unde poate el sa ajungă la ea. Pe pământ.
"Pe toti zeii! Mi-am condus jumatatea spre moarte. Pe toti i-am adus pe acest drum. Zeul asta chiar o sa ne pună capăt tuturor începând cu mine."
Inspir ultima gura de aer in plamani,apoi las haosul sa ma inghita. Simt cum devin ușor ca o pana si deschid larg ochii cand urletele lui pateras nu le mai aud in jurul meu. Sunt in bezna. Intr-o bezna toata. Totul in jurul meu e pustiu.
-Bun...si eu ce dracu ar trebui sa fac acum?intreb in timp ce ma uit gura casca în toate părțile.
Un ras monstruos stapunge aerul din jurul meu,apoi incepe sa sclipeasca in mii de culori.
-Chaos...marai si din nou rade,iar hohotele lui se aud cu ecou in tot abisul ce ma înconjoară.
-Télos,isi spune al doilea nume si imi dau neimpreisionat ochii peste cap.
-Arata-te!ii cer si in clipa următoare se materializează in fata mea.
E inalt. Cat Cronos de inalt. Brunet si cu ochi albastrii.
-Micutule zeu,plescaie dezgustat din buze si ma priveste cu superioritate.
Imi inclestez pumnii și dau sa ii trântesc unul in mutra,dar dispare imediat din fata mea.
Ma intorc cand ii simt prezenta in spatele meu si ranjeste intunecat in coltul gurii.
-Neimpesionant,spune si imi mijesc ochii la el.
-Lasa ca ești tu,i-o intorc si ranjetul i se lărgește pe buze.
-M-am distrat sa știi. Sa fii marioneta mea,chiar mi-a plăcut.
Imi inclestez maxilarul si incep sa marai.
-De ce?vreau sa știu. Daca tot te crezi atat de superior,de ce ai avut nevoie de mine?
-Toate la timpul lor,micule zeu. O sa vina vremea când ai sa afli răspunsul la toate...se opreste si incepe sa chicoteasca. Defapt...ție ți-a trecut vremea,continua si pielea incepe sa-i strălucească mai tare.
Isi ridica doua degete in aer,iar eu ma desprind cu picioarele de pe sol.
-Tu nu ai sa ajungi nici macar in grădinile Elizee,am sa te fac sa dispari,imi spune si simt cum din nou intru in convulsii.
Ma contract tot din cauza durerii ce mi-o provoacă si urlu cand il simt cum ma face bucăți. Nu am putere sa lupt cu el. Oricat as incerca sa ma opun,nu pot. Fiecare celula din mine simt cum face implozie.
Prin agonia crâncenă ce o simt,aud râsetul sumbru a lui pateras. Cad deodata pe pământ și tensiunea din mine dispare. Agonia i-a sfârșit intr-o clipa si intorc capul cand o lumina rosie se aprinde in dreapta mea.
-Zeul lui peste,maraie pateras cu o mana in gatul lui Chaos.
Ma uit ingrozit cand un vortex se creaza in jurul zeului si incerc sa ma ridic.
Știu vortexul ala. E același ce se creaza si in jurul meu cand vreau sa absorb puterea sau cand vreau sa atac pe cineva.
-Ai grija!!urlu la pateras cand zeul creaza un fulger deasupra lui.
Pateras isi strange mai tare degetele in jurul gatului lui si un val imens de energie rosie spulbera aerul din jurul lui si o data cu aerul dispare si fulgerul.
-Stii ca cei ce imi ating familia nu scapa nepedepsiți?haraie pateras din adancul gatului la zeu si ochii incep sa-i arda in cap ca flacarile iadului.
Zeul incepe sa rada,apoi intinde bratele in lateral si isi izbeste cu putere palmele de umerii lui pateras. Ma ridic de jos cand incepe sa absoarbă puterea din el si ma reped spre ei. Pateras intinde o mana si ma arunca cativa metrii in spate.
-Tu,maraie la zeu. De mana mea ai sa mori,ii promite,apoi ce urmează sa se întâmple ma lasa masca.
Pateras isi pune cealalta mana in pieptul lui si absoarbe puterea din el. Zeul se uita surprins la pateras ce ranjeste mai rau ca un demon scos din iad. E transformat. Nu il recunosc. Nu l-am văzut niciodată atat de turbat. E transfigurat din cauza puterii. Ochii i se aprind atat de tare ca pana și albul ochilor ii i-a foc. Arata ca o monstruozitate.
Incepe sa rada crud cand zeul vrea sa il indepartez de pe el si un nou val de energie extrage din Telos.
-Am sa te inghit cu tot cu lumea ta plina de haos,il ameninta din nou,iar vocea ii suna nepamanteana.
-Nu fii atat de sigur,i-o intoarce zeul si pateras bufneste mai tare in ras.
Ma uit la ei si la haosul ce se creaza in jurul lor ca trasnit. Energiile lor ce se lovesc intre ele bubuie asurzitor. Totul in jurul lor e un haos colosal. Doua puteri absolute ce se ciocnesc si arunca totul in aer in jurul lor.
-Poate ca ai câștigat lupta,zeule,dar nu si razboiul,ii spune zeflemitor,apoi pocneste din degete si dispare.
Umerii lui pateras se ridica si coboara intr-un ritm foarte alert cand totul se termina si ma apropii de el cand energia din jurul lui se retrage si il vad cum intoarce incet capul.
-Agori mou,sopteste si se repede spre mine.
Ma strange in brate si imi infasor bratele in jurul gatului lui.
-Pateras...spun si incep sa vibrez. Cum...cum de ești aici?intreb speriat.
-Doar nu crezi ca am sa te las sa mori,Chaos,imi raspunde tot cu vocea aceea monstruoasa.
Ma retrag sa-i întâlnesc privirea si ochii inca ii ard salbatic in cap.
-Cum naiba de ai ajuns în abis?intreb si ranjeste perfid.
-Agori mou...eu sunt si viata si moartea. Fac parte din ambele lumi.
-Stiu si eu asta...dar cum de ai ajuns aici,langa mine in abis?specific si simt cum ma mangaie usor pe spate.
-Ti-am urmat sufletul,Chaos. Hai sa mergem.
"Habar nu am cum a făcut asta,dar nu mai stau acum sa-l întreb."
Ochii mi se închid de la sine cand energia lui intra in mine,apoi cand ii deschid il vad deasupra mea.
-Bine ai revenit,rade incet si ma ajuta sa ma ridic.
Sunt tot langa lac.
-Aaa...cat am fost mort?
-Cateva minute.
Sprancenele mi se ridica de surprindere cand il aud.
-Cateva minute?intreb si aproba din cap. Le-am simțit ca pe o eternitate,oftez si imi lipesc fruntea de umarul lui.
-Mai trebuie sa fac ceva,imi sopteste.
-Ce?intreb si imi îndrept capul.
-Trebuie sa te scap de haos.
Ma prinde cu o mana de un umar,iar pe cealalta si-o pune în pieptul meu. Incep din nou sa tremur cand simt haul cum se desprinde de mine si un urlet sfâșietor de durere imi părăsește buzele. Imi dau capul pe spate si inchid ochii. Puterea incearca sa ma controleze si imi cere sa-l indepartez pe pateras de pe mine,dar imi inclestez dintii si ma opun ei. Il las sa tragă tot haul afara din mine,iar cand reușește rasuflu usurat.
Ridic capul si ma uit la el. Ma simt eliberat. Parca mi-a luat toate durerile cu mana.
-Multumesc,spun incet si il strang in brate. Ti-am mai spus ca ești cel mai tare?intreb si chicoteste.
-Ma bucur ca în sfârșit am găsit soluția pentru problema ta,agori mou.
"Da...si eu ma bucur. În sfârșit simt ca pot sa respir."

Dintotdeauna si pentru totdeauna 🔞 Vol 8Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum