Cronos:
Când ies din mintea lui Uranus simt intunericul cum se dezlănțuie in mine. Il simt cum ma acaparează si vrea sa ma inghita.
Am spus de dinainte sa patrund in amintirile lui ca trebuie sa ma aștept la o lovitura de gratie si am avut dreptate.
Asta chiar se poate numi lovitura de gratie. Am știut dupa ce am aruncat universul in aer ca ceva a fost putred la mijloc. Dupa ce m-am retras în Olimp si nu m-a mai interesat de nimic din ce se întâmpla in jurul meu,am avut destul timp sa ma gândesc la tot ce s-a petrecut în acea zi. In durerea si dorul dupa Rhea,am realizat ca de fapt nimic nu s-a sfârșit si ca totul abia atunci avea sa inceapa. Nu am știut la ce trebuie sa ma aștept,dar știam ca ala chiar nu era sfârșitul.
-Intelegi acum?ii aud vocea si imi focusez privirea pe chipul lui.
-Acum toate au sens,raspund si ma ridic in picioare.
Fac cativa pasi,apoi intorc capul deodata spre el.
-Puteai totuși sa încerci sa-mi spui. Nu sa pui presiune pe mine ca sa-mi ies din minți,il acuz si încuviinteaza din cap.
-Puteam,dar amandoi știm ca nu ai fi ascultat. Ca ai fi facut orice ca să se nasca acel zeu absolut,raspunde calm.
Imi inclestez maxilarul si nu-mi clintesc privirea de pe chipul lui. Umbrele incep sa ma inconjoare si il vad cum se incrunta la mine.
-Cronos! Nu da vina pe mine acum!imi cere si clatina din cap.
-Dar e vina ta!urlu si o vad pe Phoebe ca tresare.
-Cronos...ofteaza si se ridica in picioare. Poate e vina mea pe o parte,dar atunci puteam sa iti spun orice,nu m-ai fi crezut.
"Asa e...nu as fi facut-o,dar dacă îmi spunea profetia cum era de fapt si de drept,poate,dar poate,m-as mai fi gândit puțin."
Inspir adanc si incerc sa ma calmez.
-Si arma?intreb in cele din urma si vad o umbra de furie in ochii lui.
-I-am spus Geei ca nu e bine ce face...Themis a înțeles greșit vorbele ei.
Imi trec o mana peste fata in timp ce el ma priveste cu atenție.
-Acum...de unde rahat sa fac rost de o arma absoluta,dacă nebuna a vrut sa ma omoare cu ea si a decis pana la urma sa o infinga in Rhea? Noroc ca Max era acolo si nebuna nu a reușit sa isi ducă planul la bun sfârșit.
-Noul zeu?intreaba meditativ.
Il vad cum cade pe gânduri,apoi in soapta lui simt o fărâmă de speranța.
-Ai aruncat totul in aer dupa moartea Rheei,dar mai aveți o șansă,Cronos,chiar daca nu mai exista zei primordiali de unde sa absorbi putere. Fa o arma din noul zeu. E zeul vieții și al morții,nu???intreaba si ma incrunt.
-Este,dar asta nu-mi garantează mie ca atunci cand intra in lumea lui se mai poate și intoarce.
-Asa este...dar trebuie sa riști. Nici eu nu am stiu ce ai sa faci după mine,dar se pare ca totul s-a întâmplat exact asa cum mi-am dorit.
Oftez.
-Cronos...ce ai văzut in ochii zeului ce ii e jumatate lui Sirius?schimba subiectul si isi ridica curios ambele sprancene.
-Nimic concret,raspund si il privesc pentru cateva clipe in tacere.
-Zi-mi ce ai văzut,Cronos! Altfel nu am sa pot sa te ajut,imi spune si simt ca vorbește serios.
-Ti-am spus...nimic care sa imi dea de înțeles cum o sa se sfârșească totul. Stiu doar ca,Sirius o sa ajungă în mâinile zeului. De acolo nu mai vad nimic.
-Atunci totul depinde de Sirius. Daca poate sa ii facă fata. Normal ar trebui sa-i facă. Jumatatea ei o sa ii fie ancora in realitate. Cand o sa intre in haos nu o sa se poată pierde în putere,Cronos.
Un fior de gheata imi strabate corpul numai cand ma gândesc ca o sa se întâmple una ca asta.
Nu imi doresc ca Sirius sa intre in haos. Puterea din el ar innebuni pe oricine,iar faptul ca zeul o sa se joace cu mintea ei ma îngrozește. In toti anii ăștia am încercat sa o țin cat mai departe de tot ce-i rau. Nu știu dacă am facut bine sau nu,dar dacă as putea sa ii iau povara de pe umeri as face-o,dar nu pot,iar lucrul asta ma omoară.
Sirius s-a nascut cu o profetie ce apasa greu pe umerii ei si nimeni nu o poate ajuta decât ea însăși.
-Cand ai aflat de,Chaos?ma scoate din nou vocea lui din gândurile ce imi vuiesc prin cap intr-un mod amețitor.
-Cand s-a nascut,Chaos Chronis.
-Universul isi bate joc de noi,chicoteste fara veselie cand ii aude numele micutului zeu. Deci,Chaos Chronis e ancora lui Sirius. Un haos care sa o scoată din haosul zeului primordial..
-Mda...oftez. Am sa ma gândesc cum sa pun capat acestei profeții. Acum trebuie sa plec,spun si ma intorc pe calcaie.
Il simt cum vine in urma mea,apoi cand ajunge in drept cu mine isi potrivește pasul cu al meu. Phoebe rămâne în urma noastră la fel de tăcută ca si pana acum,dar are o privire devastata.
"Ii e frica. Normal ca ii este. Daca zeul reușește sa o întoarcă pe Sirius împotriva noastră se duce totul de rapa. Nu o sa mai existe nimic decât haos oriunde te-ai uita."
-Asculta,Cronos. O sa ai nevoie de toata puterea de care dispui din jurul tău dacă Sirius o sa se întoarcă împotriva ta.
-Doar nu sugerezi sa imi omor copilul,nu?intreb pe un ton rece și simt furia cum incepe sa-mi fuga prin vene.
-Stii ca nici o profetie nu e sigura,nu?raspunde in schimb. Trebuie sa te aștepți si la una ca asta. Degeaba e născută in timpul care trebuie si isi are jumatatea langa ea,Cronos. Zeul e foarte puternic. Daca nu ii face fata,ce ai sa faci?intreaba calm.
-N-am nici o idee,mărturisesc si il vad cum imi arunca o privire încărcată de durere. Poate asta e sfârșitul nostru. Poate zeul si-a ales cu un scop numele ce-l poarta acum. Poate noi chiar trebuie sa dispărem,oftez profund in timp ce imi trec o mana prin par.
-Poate...dar dacă nu încerci,lupta e deja pierduta.
Continuam sa mergem în tacere,fiecare căzut în propriile lui ganduri,iar cand ajungem in fata zidul de umbre,imi intorc capul spre el.
-Am sa ma gândesc...
-Gandeste-te la noul zeu,ma sfătuiește din nou. El poate fii soluția.
Nu ii mai spun nimic si il salut cu o mișcare scurta a capului,dupa trec dincolo de zid si il vad pe Hades pe partea cealaltă a raului. Isi baga o mana in apa neagra si o desparte din nou. Umbrele intra din nou pe sub pielea lui ca sa plătească prețul pentru ca m-a lăsat sa trec în grădinile Elizee si stiu ca e ținut în clipa asta in agonia raului Styx. Grabesc pasul,iar cand ajung langa el,se îndreaptă de spate și vad firicelele negre cum ii împânzesc pielea fetei si ma priveste cu ochii complet negrii.
-Ce ai aflat?haraie la mine.
Nu raspund imediat si in timp ce ne punem în mișcare,imi fac ordine în ganduri,iar el nu ma scapa nici o clipa din ochi.
-Ca arma nu a fost creata pentru mine,dau glas primului gand. Ca din profetie lipsea defapt un vers si ca băiatul lui Max e salvarea lui Sirius,continui si vad umbrele cum se agita in ochii lui. Nu e nimic sigur,dar faptul ca e jumatatea ei,ar putea sa nu o lasa sa se piardă in haos,dar daca totusi o face pot sa zic ca ne-a venit sfârșitul.
Ma priveste in tacere si imi dau seama ca se gândește intens la ceva.
-Daca Sirius se întoarce împotriva noastră,trebuie sa incercam sa o oprim cumva.
-Nu am sa o omor,Hades!pufnesc si clatina din cap.
-Vorbeste cu Zeus. Sa pună bratarile pe ea si o închidem in adancul Infernului pana ne dam seama ce facem cu zeul. Chaos oricum nu poate sta prea mult timp în lumea asta. Poate dacă ne unim o sa-l putem omorî si asa o scapam si pe Sirius de profetie.
-Ca sa il omoram trebuie sa intram in haos,Hades. Trebuie omorat cu toata puterea lui. Cine crezi ca o sa intre in lumea aia?intreb ironic.
-O sa o facem! Mai bine murim încercând,decât sa murim ca prostii,nu? Oricum ar fi,dacă e sa murim,tot o s-o facem. Asa ca...mai bine incercam si poate avem o șansă,decât sa asteptam ca zeul sa ne spulbere.
-Am sa vorbesc și cu restul,spun obosit. Cand ne hotărâm o sa va anuntam si pe voi.
Ma opresc in loc si il strang in brate.
-Urc in Olimp. Prima data trebuie sa vorbesc cu,Zeita.
Nu mai spune nimic si pocnesc din degete. Ma sprijin de trunchiul unui copac cand ajung in Olimp si privesc in gol.
"Cum rahat sa-i spun din nou Rheei ca fetita noastră s-ar putea sa ne aduca sfârșitul? Pe toti zeii!! Zici ca ma intorc in timp. Sunt din nou pus în aceeași situație in care am mai fost și in urma cu câteva milenii."
-Ce rahat!injur cand un pumn se izbeste violent de fata mea si ma scoate din ganduri.
Capul mi se lipeste de trunchi si aud cum lemnul crapa semn ca o sa se rupă in curând.
-Max...ii spun numele printre dintii inclestati,cand vad cine e ticalosul ce a avut curajul sa ma lovească.
-Zeul lui peste,haraie pe un ton încărcat de venin. Ai știut de la inceput si nu ai spus nimic!urla ca turbatul.
Isi ridica din nou pumnul,dar ma feresc din calea lui si de data asta il izbeste de trunchiul copacului.
Puterea cu care lovește reuseste de data asta sa rupa trunchiul si cade cu zgomot la pământ.
-Ti-am spus sa iei lucrurile asa cum vin,ii reamintesc pe un ton al naibii de calm,deși fierb pe dinauntru.
Sunt nervos si numai chef de criza lui nu am eu acum.
-Da vouă mereu va place sa vorbiți în parabole?intreaba sarcastic. Voi nu știți dracu sa spuneți ceva concret? Sa fie negru pe alb ca sa înțeleagă toata lumea la ce dracu va referiți?intreaba nervos,iar ochii ii mocnesc de furie.
-Max...nu aveam ce rahat sa iti spun cand nimic nu era clar. Ce vrei sa iti spun? Totul depinde de alegerile fiecăruia si nimic nu e bătut în cuie,indiferent de ce vad eu in ochii lor.
Isi inclesteaza din nou pumnii și imi dau ochii peste cap.
-Am treburi mai importante de făcut decât sa ma bat cu tine,i-o trântesc pe un ton caustic. Nu ca nu ai merita sa-ti trântesc una de sa te imprastii in cele patru zări,ii zic si bufneste intr-un ras sec.
-Era sa-l pierd pe,Chaos!zboara infuriat la culme. Puteai naibii sa ma avertizezi! Sa știu cum sa il ajut de dinainte sa se întâmple toate astea!
-Puteam...dar de ce sa o fac? Te-ai descurcat și fără sa iti spun,i-o intorc si ochii lui se aprind complet.
Flacarile incep sa joace și in albul ochilor nu doar în pupile si ranjesc ca un ticalos.
"Nu sunt aici ca sa le prezic viitorul. Lucrurile trebuie sa se întâmple asa cum sunt sortite. Ce sa mai spun de mine? Si fata mea ar putea sa moara sau ar putea sa ne omoare pe toti. Eu ce rahat sa mai zic? Nu am ce sa fac...i-au lucrurile asa cum vin,pentru ca nu depinde de mine tot ce urmează sa se întâmple. Si de obicei când știi totul dinainte,încerci sa găsești soluții ce de multe ori nu fac altceva decât sa pună și mai multe paie pe foc,iar asta ar înrăutățit situația si mai tare."
-Ticalosul dracului!imi spune cu dușmănie. Imi vine sa te omor!haraie si face cativa pasi amenințători spre mine.
-Max...calmeaza-te. Chaos e bine. L-ai scăpat de haos. E viu și nu mai e nici sub influenta zeului. Hai sa ne gândim ce rahat sa facem ca sa nu ne omoare Telos pe toti,ce spui?intreb pe un ton rece.
Se opreste in fata mea,dar nu ii bag în seama nici privirea criminala si nici maraitul. Sunt cu nervii întinși la maxim și nu-mi arde sa ma cert acum cu el. Nu reactionez bine cand sunt nervos si pe nemernic oricum nu am cum sa-l omor. Deci?? Pierdere de vreme,iar eu acum am lucruri mult mai importante de făcut și anume:
"Cum sa fac sa-mi salvez fetita?"
CITEȘTI
Dintotdeauna si pentru totdeauna 🔞 Vol 8
FantasíaVolumul 8 | Seria Chronis | De cand ma stiu am ravnit dupa mai multa putere. Sunt un zeu absolut,dar nu de asta imi doresc puterea. La fel ca mine e si pateras,mama,Zeus,Cronos sau psychi mou,dar nici unul dintre ei nu se confrunta cu asa ceva...