Rădăcini- Felruk

Rosar

Pe zi ce trece aflu tot mai multe ciudaţenii, mai ales în şcoală. Abia acum îmi dau seama că sunt mai mulţi din haita din pădure. Multe persoane pe care le cunosc,aflu că de fapt sunt pe jumătate bestii. Amalia,fosta mea cea mai bună prietenă, ştiu că sună ciudat, se pare că e unul din ei.
- Ce faci? De ce? De ce nu mi-ai spus?
Amalia mă priveşte împreună cu prietenii ei,bestii de asemenea şi încep să râdă.
- Poftim? Priviţi, a evadat prinţesa. Iar ai sărit geamul?
- Amalia,nu mă afectează ceea ce spui,chiar deloc.
Mă apropii de ea,o adulmec. Mă priveşte ciudat şi se retrage.
- Ce faci?
- Tu...eşti un vârcolac. De ce nu mi-ai spus?
Mă priveşte nedumerită. I-am şoptit acest lucru,pentru a nu auzi colegii ei noi. De când a devenit populară, s-a mutat în altă clasă.
- Hei...de unde ştii?
Privesc la gâtul ei. Are un colier,numai că e în formă de jumătate de lună. Ce înseamnă asta?
- Amalia,priveşte la gâtul ei,colierul. E unul din ei.
Tipul brunet,pletos de lângă ea mi-a observat colierul. Dar, ce vrea să zică "e unul din ei"? Cineva mă trage puternic de braţ şi îmi acoperă privirea. E Josh.
- Heei...
- Anastasia, taci! Voi,nu vă mai apropiaţi de ea.
- Ea a venit la noi, nici nu o cunoaştem.
- Ea,Amalia, o cunoaşte. Staţi departe, vă avertizez.
Josh are o privire, gata să mă devoreze. Mă trage de braţ şi mergem în colţul scărilor.
- Tu,vrei să mori? Ce cauţi lângă ei?
- De ce nu mi-ai spus că mai sunt şi alţii ,mai ales în această şcoală?
- Vei afla când trebuie, nu grăbi lucrurile.
- Când? Cine sunt ei?
Sună clopoţelul. Trebuie să mergem la oră,dar,vreau să aflu ce e cu ei,e viaţa mea în joc. Mă prinde de mână şi coborâm în fugă scările. Unde mergem ? Ieşim din şcoală şi alergăm în spatele căminului, acolo e o scurtătură spre pădure.
- Hei,mai uşor! Unde mergem?
Nu vrea să zică nimic, continuă să mă tragă de mână. Sărim un gărduleţ din fier,uşor ruginit şi ne oprim după un copac. Mă aşez în genunchi, am alergat destul.
- Deci, de ce m-ai adus aici?
- Trebuie să vorbim. Noi, cei care purtăm amuleta întreagă, facem parte din Lord, haita alfa,cei care sunt vârcolaci din naştere. Cei care au amuleta înjumătăţită,sunt din clanul Rosar, vârcolaci pe jumătate, ori muşcaţi şi transformaţi, ori doar un singur părinte e vârcolac, un fel de corcituri.
- De ce trebuie să mă feresc de ei?
- Ei joacă murdar, sunt în stare să apeleze la orice metodă pentru a face rău clanului nostru.
- Dar,de ce?
- Acum mult timp,unul din corcituri îşi dorea foarte mult să facă parte din Lord, dar, a fost refuzat. Din acel moment, a decis să transforme oameni pentru a-şi face propria haită şi să se răzbune pe haita noastră. Trebuie să fii foarte atentă.
Cât de ciudat. Mai nou,fac parte dintr-o haită de Alfa şi Amalia,e şi ea vârcolac, dar Beta . Încă un motiv să ne duşmănim. Auzim ceva, nişte paşi apăsaţi. Josh îmi acoperă gura şi îmi face semn să îl urmez. Ne ascundem după un tufiş des. Încerc să pândesc, sunt cei din haita Rosar. Ce caută aici?
- Căutaţi bine,sunt pe aici. Le simt duhoarea proaspătă. Cum putea ea,o tocilară, să fie Alfa?
Invidia asta. Amalia,se apropie, sper să nu ne vadă. Se aude un fluierat. Unul din haita lor îi face semn să fugă. Sunt speriaţi.Ce i-a putut înspăimânta în acest hal?