Mă frământa ideea că Joey nu va mai fi niciodată acolo pentru mine..sau cel puțin nu va fi în modul în care îmi doresc.. Mica îmi spunea mereu că trebuie să ascult ce are băiatul de spus..însă eu încăpățânată de fel nu am ascultat-o. Chiar în momentul meu de nebunie maximă în care nervii mei încălcară orice limită aud telefonul sunând. "Aş da orice să fie el" ..dar era mica.
"Bună.." îi răspund eu pe un ton plictisit.
"Aş începe prin ce faci, dar e destul de clar.. tot nu ți-a trecut?"
"Nu... vreau să fie aici, lângă mine, dar cel mai important...vreau ca tu să fi aici!"
"Sunt aici.."
"Adică aici lângă mine!"
"Sunt lângă tine.."
"Adică în camera mea.."
"Păi dacă ai deschide ușa aş fi chiar aici.."
Era Mica.. mă aștepta acolo..ca de obicei. Mă întreb oare...eu am fost așa aproape de ea în momentele dificile cum a fost și încă e ea? Probabil că nu..nicu măcar nu știu cum reușește.. prin toate gândurile mele zbuciumate aud vocea mamei " Ai pățit ceva?" .
Evident o iubesc enorm pe mama..însă de fiecare dată când sunt supărată vine ea cu o lecție de viață pe care oricum nu o înțeleg și care probabil nu își are rostul... și pe care o ignor...
"Mamă te iubesc, dar.." dar mama a intervenit..
"Dar știu .. nu înțelegi nimic și nu vrei să o faci ..."
"Mamă nu începe! Nu am nici dispoziția necesară și nici nimic ca să te iei și tu de mine! Pa!" Acun realizez însă că nu trebuia să fiu așa dură cu ea..doar încerca să mă ajute.. am rămas și eu și mama blocată. Mama evident nu se aștepta la reacția mea, iar eu nu aveam idee ce să spun ca să rezolv situația.. Mica însă era acolo :
"Doamnă... mamă? În fine.. este supărată .. și dezamăgită, adică nu cred că dumneavoastră sunteți diferită în zilele bune.."
"Poftim?" Upss.. Mica a încurcat borcanele...
"Zilele rele..scuze .. scuzați-mă..!"
Mulțumesc Mica .. m-ai salvat... din nou!
"Pot să știu și eu de ce îi vorbești așa mamei tale?"
"Nu ..nu poți! Ce mă fac?"
"Nu te faci .. l-ai pierdut!"
Nu mă așteptam la asta... speram că o să spună să lupt pentru el.. dar stai..eu mereu fac exact opusul a ce îmi spune Mica.. oare a făcut-o intenționat?
"Tu cumva ai...?"
"Da.. ai grijă ce faci!"
Clar o să am.. nu pot să las ultima-mi șansă să se scurgă pe apa sâmbetei.. trebuia doar să reușesc să vorbesc cu el.. așa că am încercat să îl sun.. de vreo patru ori..însă de fiecare dată îmi închidea... era clar că vroia să mă uite..
Mai avea rost să vorbesc cu el? Sau să încerc ..oricum nu m-ar fi ascultat.. mai bine o lăsăm baltă..cât de greu ar fi fost să îl uit..nu e ca şi cum e sufletul meu pereche..și o aveam pe Mica ..și chitara..la care îmi era imposibil să mai cânt de când ne-am ... despărțit. Măcar pentru chitară dacă nu pentru mine și tot eram obligată să vorbesc cu Joey...
