Capitolul 7

189 25 9
                                    

Dimineața mă trezesc extrem de obosit. Am stat toată noaptea doar sa incerc sa scriu o poezie pentru Jungkook. A fost în zadar pentru că tot ce scriam nu aveam rost. Am renunțat la asta după multe încercări.

-Bună dimineața mom! Am plecat! Nu mănânc! Pofta buna!

Ea se uită spre mine pentru că mereu gătea dimineața pentru noi,și eu niciodată nu mâncam. Nu îmi plăcea să mănânc dimineața,mă simțeam rău. Preferam sa mănânc când veneam acasă de la liceu.

-Gray,neața! Cum de te ai trezit atât de devreme și nu ai întârziat? rad vazand-l pe unul din colegi mei,și singurul meu prieten din Canada.
-Neata coreanule! Voi ăștia asiatici vă treziți devreme mereu,de asta sunteți așa frumoși. Este?

Rad auzindu-l apoi îl bat peste umăr. Era un prost,dar apreciam că era chiar un om de treabă,și pe care te puteai baza.

-Da,ai dreptate. Haide sa mergem. Cred că domnul Dillon a venit deja.

Ajungem în clasa și mă așez în locul meu. Stăteam la perete,undeva pe rândul al treilea. Nu îmi plăcea să stau în fața pentru că așa eram mereu în ochii profesorului,dar nici în spate  pentru că nu aveam nimic și eram distrat de celelalte chestii.

-Bună dimineața copii! Cum a fost în weekend? La mine e fost bine. Totuși,ați învățat? V am promis un test...așa îmi amintesc.
-Nu,ne ați zis că recapitulăm,după avea dam test! spun eu privindu-l
-Da? Așa am spus?..

Toată clasa aprobă. Eu mă uit la tabla pentru că domnul Dillon a crezut și s a apucat de recapitulare. Mă gândeam doar la Tae. Oare el a început deja orele? La noi este cu câteva ore înainte fata de Coreea și s ar putea ca el sa nu fi început. Oare e bine? Doarme bine?
El era în mintea mea.
Doar el.
Eram curios de ce nu mi a mai scris. Dar știam deja răspunsul. Eu eram cel ce îl lăsase în seen la ultima conversație. Aștepta mesajul de la mine.
Aștepta să îi scriu.
Sa vorbim.
Îmi era prea lene sa mai stau cu Gray. El voia mereu să mergem sa jucăm jocuri de noroc la un bar din mijlocul orașului. Eu nu aveam chef de chestii din astea. Mai ales de când îl cunoscusem pe Tae. Și de când citeam cărțile lui.

-Nu vi cu mine Tae? Ști că îmi place să îmi petrec timpul cu tine frate!
-Am treabă acasă Gray. Mama mă așteaptă. Mi a zis sa nu întârzi niciun moment. Cum ies sa vin acasă.
-Doamna Kim a zis asta? Știu că mă place...sigur te ar lăsa cu mine. Sun-o,și lasă-mă să vorbesc eu cu ea.
-Nuu...ști că nu mă lăsa. Se va enerva și mai mult după Gray.
-Vreau sa îi vorbesc.

Nu am mai putut scăpa de el. O sun pe mama. Îmi era teama de ceea ce ar putea spune.

-Bună mom! Te am sunat sa îi demonstrez lui Gray că ai nevoie de mine acasă! Nu vrea să mă creadă.
-Ce? Ce nevoie sa am.
-Da mama,știu,mi ai zis. Trebuie sa te ajut la curățenie!
-Pfuu...nu mai înțeleg nimic!
-Dă-mi sa vorbesc eu cu doamna Kim! Sigur pe mine mă va asculta! spune Gray

Îi dau telefonul cu încredere că mama mă va acoperi. După ce termină de vorbit îmi dă telefonul.

-Dute acasă pămpălăule! Sa ști că m am supărat! Dar știu că doamna Kim are nevoie de tine! Ne vedem mâine.

Eram sigur că mama va face asta. După ce ne salutam eu plec acasă. Era însfârșit momentul sa ii scriu.
Sa vorbesc cu Jungkook.
Merg in camera mea fara sa ii dau mamei vreo explicație.
Deschid laptopul și intru în conversație. Văd că el îmi lăsase mesaj înainte să îi scriu eu.

moon.._: buna Tae! Nu știu de ce nu ai răspuns dar spre sa îți placă acele versuri compuse special pentru tine. Ești o parte importanta din viața mea acum. Somn ușor!

Zâmbesc citind mesajul. Era atât de drăguț și de atent cu mine. El mă credea un prieten,și nimic mai mult,dar eu simțeam mai mult,mult mai mult. Simțeam iubire față de el.

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare ❤️

𝐈𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐞𝐜𝐫𝐚𝐧⤿ᵗᵃᵉᵏᵒᵒᵏ☾Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum