Am stat mai mult de 10 minute privind-ul până când in salon a intrat unul dintre asistenți care mă rugase să plec ceea ce am și făcut fără să comentez.
Mă urc in mașină și scot telefonul apelând numărul lui Huston dar acesta nu îmi răspunde așa că mă decid sa ii las un mesaj"am plecat acasă. Anunță-mă dacă afli ceva"
Ajung acasă și mă îndrept direct în dormitor fără să aprind luminile, afară începuse deja să plouă înainte ca eu să intru în bloc și eram puțin ud de la ploaia rece .
Un fulger imens aprinde camera prin gemurile mari și observ o siluetă stând în dreptul geamurilor ceea ce mă face să tresar.
Aprind rapid lumina și încremenesc în loc. Huston era în dormitorul meu și privea tacut pe geam.
- Ce dracu Grey? Aproape că mi-a stat inima...vrei să mă omori? Vorbeam incontrolabil având o senzație de voma în stomac privind spre el, confuz de faptul că el era în casa mea
- Cum este domnul procuror? mă întreabă fără să se întoarcă și vocea lui groasa părea fără viață.
- Cum ai intrat ? ii răspund eu cu o alta întrebare,una care mă macină și era mult mai importantă acum.
Acesta se întoarce într-un final spre mine și ridică o cheie.
Dar nu asta mă șoca și ceea ce punea un tremur în sufletul meu era privirea lui rece.
F
ace pași micuți in direcția mea și eu mă oprisem din tot. Nu mai respiram orice gând îmi dispăruse de mult din minte. Simțeam fiiori de gheata pe spate și picăturile care îmi curgeau pe frunte mă ardeau.
- ll iubești? Intrebarea lui face ecou în mintea mea și îmi măresc ochii în șoc. Nu puteam să deschid gura ,îmi simțeam gâtul uscat,buzele, la naibi chiar și propria ființă. Totul dispăruse și tot ce vedeam era privirea lui rece.
Îl văd cum își lăsă capul în jos și scoase un oftat dar nu eram capabil sa reactionez. Chipul lui era întunecat și mă privea mai rece decât o făcuse vreodată. Și atunci îmi trece un gând prin minte. *Se simte dezgustat de mine? Aflase adevărul și asta îl făcea să fie dezgustat? *
- Te...te simți scârbit? Îl întreb dar nu știu dacă mi-a auzit vocea slabă. Îl văd cum tresăre încet dar nu mă mai privește.
Mai face un pas în direcția mea dar se oprește brusc și își închide ochii,era de ajuns doar să întind puțin mâna și îl puteam atinge. Dar eu eram tot pironit în același loc nefiind capabil sa mă mișc nici măcar un milimetru .
Acesta își ridică privirea înapoi în ochii mei și parcă trezit la viață mă ocolește rapid și pleacă ,pleacă din dormitor,pleca din apartament.
Rămân tăcut în urma lui stând încă în același loc. Abia acum îmi fac curaj să scot afară tot aerul ce îmi ardea toracele și expir zgomotos. Îmi duc mâinile pe față masând nervos. La dracu..la dracu...la dracu
Trecuse două zile din acea seară, Aaron încă nu se trezise și la secție veneau din ce in ce mai multe cazuri. Asta mă bucura pentru că puteam să îmi țin mintea ocupata.
CITEȘTI
Criminals
Fanfiction" Nu mai aveam răbdarea necesară să aștept legea să își facă treaba. uram în acel moment că eu făceam parte din aceasta lume. gustul amar din gura era mai puternic că niciodată și eram mai hotărât că niciodată să îmbrac acesta masca a întunericul...
