mecanisme simple

prelungire

am făcut amarnica greşeală să organizez o excursie cu clasa în plămînul unui nefumător am făcut amarnica greşeală să uit în tine prelunga rază a braţelor mele la fel de prelungi semn de pasivitate şi usturător în privirea goală , lasă că oricum noi nu înţelegem. pătrunde miros de cozonac din livezi cum pătrund măzgăleli în caiete de biologie nu scriu decît în abur de rîsete rînduri pe la colţuri de stradă

se cred în miezul verii la mine acasă, au intrat cu trenul peste sistemul circulator

cînd ne doboară dragoastea scoatem ochi de himere şi ne hrănim din oceane vorbeam unii cu alţii numai din auzite în cadre panoramice

iarba tăiata cu foarfeca creşte prin sertare şi are vesnic alt parfum, e primăvara

cam aşa arăta pămîntul văzut de pe planeta unui plamîn de nefumător

în fiecare dugheană găseai un poet de mahala atingînd cu buzele organe adunate şi colecţionate de prin reviste decupate la ore fixe de pe canapele închiriate

prin machete ne înconjurăm unii pe alţii cu lipici şi hîrtie, vrem să ne construim un alt Eminescu, noi l-am omorît pe Nichita

stau cu săptămînile la lumina de bec potrivnic suvenir cules la 11 ore şi 11 minute de la data în care au cîntat romanţe sub clar de lună, evident, clişee, redesenăm cercuri în care locuim o vreme pînă ne renaştem

zac caiete pe masă , deschise la lecţia cu sistemul respirator, suntem perpendiculari cu momentul actual dînd din cap revin în standby

înghit o poezie nu ştiu de unde sa încep plictisit poetul de dugheană are nesiguranţa zilei de joi

caută şi acum înţelesuri descompune în tampenie linii paralele de pe treceri de pietoni, pune egal cu jumătăţi de măsură

am făcut amarnica greşeală să organizez o excursie cu clasa în plămînul unui nefumator poezii de dugheană cu alte speranţe formatate tip dicţionar

probabil că aştept doar o zi de joi în care să-mi lipesc urechea de pîntecul mamei

să ascult cu bucurie sărbătoarea scoicilor din care mi-am cuprins jalnica existenţa, chiar dacă stagnez, sunt acasă

prelunga rază de lumină, afumată in poezie, aveam plămîn de nefumător unii oameni fac dragoste pe parbrize şubrede în cîmp deschis, alţii rescriu în tihnă suspendaţi de pereti

m-am născut acum cîteva zile înca am săptămîni în minus de bifat pe calendarul din bucătărie

scot capul pe unde apuc, pe pervazul aerian al maşinii şi astept ora opt, au zis la ştiri azi-noapte că atunci începe războiul. Meditez în valenţă, încep să regret că nu m-am născut chiar azi

în suveranitatea războiului, studiem din cărţi de anatomie cum arată un plămîn de nefumător. Noroc cu excursia